Combaterea spălării banilor
-
De la sancțiuni la confruntare deschisă: escaladarea relațiilor dintre SUA și Venezuela
Relațiile dintre Statele Unite și Venezuela au evoluat, în ultimele două decenii, de la tensiuni diplomatice și sancțiuni economice la o confruntare deschisă cu implicații majore pentru securitatea regională și ordinea internațională. Evenimentele din 3 ianuarie 2026, când SUA au lansat atacuri aeriene asupra Caracasului și au anunțat capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, marchează punctul culminant al unei escaladări îndelungate. Rădăcinile conflictului Deteriorarea relațiilor a început odată cu venirea la putere a lui Hugo Chávez în 1999, lider care a promovat un discurs antiamerican și a consolidat alianțe alternative în America Latină. În 2006, sub administrația George W. Bush, SUA au impus primele sancțiuni semnificative, interzicând vânzarea de arme și…
-
Restricții suplimentare pentru cetățenii ruși în UE și implicațiile pentru securitate și conformitate
Sfârșitul anului 2025 aduce noi măsuri ferme la nivel european în ceea ce privește accesul cetățenilor ruși pe teritoriul țărilor din Uniunea Europeană, precum și noi semnale de alarmă privind riscurile asociate tentativelor de eludare a sancțiunilor. România, în centrul unui scandal privind documente false pentru cetățeni ruși În ultimele zile, presa internațională semnalează o vulnerabilitate gravă. Potrivit unei investigații Le Monde, sute de cetățeni ruși ar fi obținut cetățenie română prin mijloace frauduloase după declanșarea războiului din Ucraina. Accesul la documente românești – și implicit la dreptul de circulație și ședere în UE – ar fi permis unor persoane să eludeze regimul de sancțiuni și să se stabilească în…
-
Acțiuni spre consolidarea regimului de sancțiuni și a supravegherii AML – România și Uniunea Europeană
Finalul de an aduce două noutăți majore în materia sancțiunilor internaționale și a combaterii spălării banilor, cu impact direct asupra instituțiilor financiare, companiilor și profesioniștilor din domeniul conformității. România întărește cadrul privind sancțiunile internaționale La 16 decembrie 2025 a fost publicată Legea nr. 224/2025, care modifică și completează OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale. Legea intră în vigoare la 19 decembrie 2025 și aduce schimbări esențiale: Aceste modificări marchează un pas important către o aplicare mai strictă, mai coerentă și mai eficientă a regimului sancțiunilor în România. AMLA face un pas decisiv spre supraveghere armonizată la nivel UE La 18 decembrie 2025, Autoritatea Europeană pentru Combaterea…
-
Golden Visa în România — între oportunitate economică și riscuri de securitate și AML
Programul „Golden Visa” este o schemă de rezidență prin investiție implementată în mai multe țări din lume, menită să atragă investiții străine directe în schimbul acordării unui permis de ședere pe termen lung investitorilor non-UE. Prin astfel de programe, persoanele din state terțe pot obține rezidență — și, eventual, acces la cetățenie — pe baza unei investiții într-un stat gazdă, de obicei în imobiliare, titluri de stat sau companii locale. Aceste inițiative vizează stimularea capitalului extern și dezvoltarea economică. Golden Visa în România Un proiect similar a fost recent propus și în România, în 2025, sub forma Programului de Rezidență prin Investiție „Golden Visa România”. Inițiativa prevedea acordarea unui permis…
-
UE a adăugat Rusia pe lista țărilor cu risc ridicat iar SUA a prelungit licența pentru operațiunile benzinăriilor Lukoil în străinătate
Primele zile ale lunii decembrie 2025 aduc o serie de schimbări semnificative în arhitectura globală de combatere a spălării banilor, finanțării terorismului și aplicării sancțiunilor internaționale. Atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite au implementat acțiuni privind riscurile geopolitice și financiare, iar România a introdus un nou mecanism de supraveghere pentru entitățile afectate de sancțiuni externe. 1. UE include Rusia pe lista jurisdicțiilor cu risc ridicat (03.12.2025) Comisia Europeană a finalizat evaluarea tehnică inițiată prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1393 și a concluzionat că Rusia îndeplinește criteriile pentru a fi clasificată drept țară terță cu risc ridicat în materie de AML/CFT. Decizia are implicații directe pentru toate instituțiile obligate: cerințe suplimentare…
-
Sancțiuni, negocieri și semnale geopolitice: UE și Belarus pe radarul conformității
În septembrie 2025, scena sancțiunilor internaționale a oferit două evoluții contrastante, dar relevante. UE prelungește sancțiunile împotriva Rusiei Uniunea Europeană a decis să mențină pentru încă șase luni lista neagră ce cuprinde peste 2.500 de persoane și entități acuzate că au susținut invazia Rusiei în Ucraina.Lista, care rămâne practic neschimbată, vizează oligarhi, oficiali politici, militari, dar și companii din domenii-cheie precum energie, tehnologie și transport. Decizia reconfirmă fermitatea Bruxellesului în privința presiunii economice și politice asupra regimului de la Kremlin, chiar și în contextul oboselii sancțiunilor și al discuțiilor tot mai frecvente privind eficiența lor. Din perspectivă AML, aceste măsuri continuă să extindă obligațiile de screening și monitorizare pentru instituțiile…
-
ASF – de la Regulamentul 25/2020 la Regulamentul 3/2025 – ce s-a schimbat în supravegherea sancțiunilor internaționale?
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a adoptat Regulamentul nr. 3/2025, care abrogă vechiul Regulament nr. 25/2020 și aduce un cadru mai clar și mai strict pentru modul în care entitățile reglementate trebuie să implementeze sancțiunile internaționale. Noul regulament intră în vigoare la 21 septembrie 2025 și marchează o schimbare de paradigmă în abordarea conformității în sancțiunile internaționale. 1. O nouă funcție-cheie: OCSI Dacă până acum entitățile desemnau o „persoană responsabilă”, acum vorbim despre Ofițerul De Conformitate Pentru Sancțiuni Internaționale (OCSI). Acesta este numit de consiliul de administrație și are atribuții extinse: raport anual către conducere, informări periodice despre riscurile de Sancțiuni Internaționale și raportarea imediată a înghețărilor. 2. Evaluare de…
-
Iranul, sancțiunile ONU și amenințarea retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară
La sfârșitul lunii august 2025, tensiunile dintre Iran și comunitatea internațională au escaladat rapid, readucând în prim-plan dosarul nuclear iranian. Pe 28 august, Regatul Unit, Franța și Germania (așa-numitul „E3”) au declanșat mecanismul de „revenire rapidă”, care permite restabilirea automată a sancțiunilor ONU împotriva Iranului – sancțiuni ridicate în 2015, odată cu semnarea Acordului Nuclear (JCPOA). Măsura vine în contextul îngrijorărilor legate de programul nuclear al Teheranului și al acuzațiilor privind lipsa de transparență și respectare a angajamentelor. Reacția Iranului nu a întârziat. Oficialii de la Teheran au acuzat E3 de „abuz de procedură” și au subliniat că țările europene „nu au jurisdicție legală” pentru a reactiva sancțiunile, invocând sprijinul…
-
Spălare de bani prin loterii versus efectele sancțiunilor SUA asupra băncilor din Mexic
Două cazuri recente, unul din Europa și altul din America Latină readuc în atenție modul în care instituțiile financiare pot fi folosite – voluntar sau prin lipsă de vigilență – pentru a ascunde proveniența ilicită a fondurilor. Belgia: Loteria ca paravan pentru spălare La Bruxelles, banca ING Belgia este anchetată pentru posibila sa complicitate într-un scandal de spălare de bani care îl implică pe fostul comisar european pentru justiție, Didier Reynders. Ancheta relevă o vulnerabilitate puțin discutată: jocurile de noroc și loteriile ca vehicul pentru „albirea” profiturilor. Potrivit procurorilor, Reynders ar fi depus între 2008 și 2018 aproximativ 700.000 de euro în numerar în conturile sale ING, proveniți din câștiguri…
-
Cheia fantomă a Vaticanului: acuzații de spălare a banilor
Un episod recent pune Vaticanul în centrul unui scandal financiar care riscă să zdruncine grav încrederea în instituțiile sale. Fostul auditor șef, Libero Milone, amenință să dezvăluie un mecanism secret de modificare retrospectivă a detaliilor bancare – o „cheie fantomă pentru spălarea banilor” – funcțional în cadrul agenției APSA, responsabilă cu plata salariilor clericilor Conform relatărilor, sistemul permitea popularea eronată a numerelor IBAN și a numelui beneficiarului după efectuarea tranzacțiilor. Astfel, fondurile puteau fi redirecționate discreționar către destinații opace, fără trasabilitate – o breșă flagrantă în mecanismele AML standard Cardinalul George Pell, un actor central în încercările de reformă a finanțelor Vaticanului, avertizase asupra potențialului ilegal al acestui sistem încă…
