ONPCSB a publicat „Ghidul privind Indicatori de Suspiciune și Tipologii de Spălare a Banilor in domeniul Cripto-Activelor”. Află și alte noutăți AML!

Pentru că știm cât este de important să fii la curent cu tot ce se întâmplă în domeniul combaterii și prevenirii spălării banilor, ți-am pregătit un material informativ cu cele mai recente noutăți. Documentul a fost realizat de Ion Radu, lector AS Financial Markets. 

1. Consiliul European a adoptat al 11-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

Al 11-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei consolidează capacitatea UE de a contracara eludarea sancțiunilor, precum și de a combate războiul informațional desfășurat de Rusia.

Au fost introduse următoarele măsuri în domeniul energiei, transporturilor și comerțului:

• interzicerea importului de petrol rusesc prin conducte pentru Germania și Polonia;
• derogări stricte de la interdicțiile existente la export pentru a permite întreținerea conductei Caspian Pipeline Consortium care transportă petrol din Kazahstan către UE prin Rusia;
• prelungirea derogării de la plafonarea prețului petrolului pentru petrolul din Sahalin importat de Japonia;
• interzicerea totală a transportului de mărfuri către UE în cazul camioanelor cu remorci și semiremorci rusești;
• interzicerea accesului în porturile UE pentru navele care efectuează transferuri de la o navă la alta, suspectate că încalcă interdicția privind importul de petrol din Rusia sau plafonarea prețurilor convenită de coaliția G7;
• interzicerea accesului în porturile UE pentru navele care nu notifică autoritatea competentă cu cel puțin 48 de ore în avans cu privire la un transfer de la navă la navă care are loc în zona economică exclusivă a unui stat membru sau în limita a 12 mile marine de la linia de bază a coastei statului membru respectiv;
• interzicerea accesului în porturile UE pentru navele care manipulează sau își dezactivează sistemul de urmărire a navigației atunci când transportă petrol rusesc care face obiectul interdicției privind importul de petrol sau al plafonării prețurilor convenite de G7;
• extinderea interdicției de tranzit prin Rusia pentru anumite bunuri din domeniul tehnologii avansate si aviației exportate din UE către țări terțe;
• restricții la export pentru 15 articole din domeniul tehnologiei identificate pe câmpul de luptă din Ucraina sau pentru echipamentele necesare producerii acestor articole;
• înăsprirea restricțiilor la importurile de produse siderurgice, prin impunerea obligației ca importatorii de produse siderurgice care sunt supuse sancțiunilor și au fost prelucrate într-o țară terță să demonstreze că factorii de producție utilizați nu provin din Rusia;
• interdicția de a vinde, de a acorda sub licență, de a transfera sau de a face trimiteri la drepturile de proprietate intelectuală și la secretele comerciale utilizate în legătură cu bunuri restricționate, pentru a evita ca bunurile respective să fie fabricate pur și simplu în afara UE;
• extinderea interdicției privind exportul de autoturisme de lux la toate autoturismele noi și de ocazie care depășesc 1.900 cm³ capacitate cilindrică și la toate vehiculele electrice și hibride;
• interzicerea totală a anumitor tipuri de componente de mașini;
• simplificarea structurii anexei privind mărfurile industriale, prin enumerarea produselor care fac obiectul restricțiilor într-o singură secțiune și cu definiții mai ample ale produselor, pentru a identifica mai bine mărfurile supuse interdicțiilor la export și pentru a reduce eludarea sancțiunilor prin clasificarea eronată;
• introducerea unei derogări care să permită cedarea anumitor tipuri de titluri de valoare deținute la anumite entități incluse pe listă.

Secțiunea cu orientări generale, întrebări și răspunsuri a fost actualizată în consecință în ceea ce privește actualizarea aplicării Regulamentelor nr. 833/2014, 269/2014, 692/2014, 2022/263, 765/2006, cele mai relevante subiecte fiind: vânzarea de titluri de valoare, fondurile de investiții, depozitari centrali de titluri de valoare, asigurări și reasigurări, precum și eludarea și diligența.

În ceea ce privește criteriile de includere pe listele de restricții, acestea au fost revizuite pentru a fi extinse asupra persoanelor/entităților implicate în eludarea sancțiunilor UE, pentru a le include și pe cele care compromit în mod semnificativ eficiența sancțiunilor UE.

De asemenea, a fost adăugat un nou criteriu de includere pe listă pentru a permite desemnarea persoanelor și entităților care își desfășoară activitatea în sectorul IT din Rusia cu licență din partea Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) sau a Ministerului Industriei și Comerțului din Rusia.

În lista aferentă înghețării activelor au fost introduse 104 persoane. Printre acestea se numără:

• înalți funcționari militari, factori de decizie cu privire la război
• persoane implicate în deportarea ilegală a unor copii ucraineni în Rusia
• judecători care au luat decizii motivate politic împotriva cetățenilor ucraineni
• persoane responsabile de jefuirea patrimoniului cultural
• oameni de afaceri, propagandiști, precum și companii IT din Rusia care furnizează tehnologii și programe software critice serviciilor ruse de informații
• bănci care își desfășoară activitatea în teritoriile ocupate și entități care lucrează cu forțele armate ruse.

Lista de restricții sectoriale a fost extinsă cu 87 de noi entități cu impact direct asupra complexului militar și industrial al Rusiei, și a exportului pentru produsele cu dublă utilizare și produsele cu tehnologie avansată. Pe lângă entitățile ruse și iraniene deja incluse pe listă, aceasta din urma acoperă în prezent și entități înregistrate în China, Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite, Siria și Armenia.

Totodată, în ceea ce privește combaterea războiului informațional desfășurat de Rusia au fost interzise 5 noi canale mass-media : RT Balkan, Oriental Review, Tsargrad, New Eastern Outlook, Katehon.

În context, menționăm studiul BERD „The Eurasian roundabout: Trade flows into Russia through the Caucasus and Central Asia” publicat în Februarie 2023, care evidențiază că exporturile UE către Rusia au scăzut cu aproximativ 80% pentru bunurile aflate sub regimul sancționatoriu, în timp ce exporturile acestor produse către Armenia, Georgia, Kazakhstan and the Kyrgyzia au crescut cu peste 30% . În particular, creșterea către Kazakhstan a fost de circa 80%, existând suspiciuni exprimate în mass-media că această țară a devenit un punct de tranzit pentru importul de componente electronice și alte bunuri cu dublă utilizare în Rusia, care sunt apoi folosite de armata și de industria de apărare.

2. EBA a publicat cea de-a patra opinie privind riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în UE

Acesta se bazează pe date din perioada Ianuarie 2020 până în Ianuarie 2023, și pe răspunsurile a 49 de autorități de supraveghere din țările membre UE în domeniul AML/CFT la chestionarul semestrial al EBA privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

Mai jos sunt prezentate principalele concluzii:

1. De la publicarea celui de-al treilea aviz al EBA privind riscurile de ML/TF în 2021, evenimentele geopolitice și progresele tehnologice au avut un impact semnificativ asupra expunerii sectorului financiar la riscurile de criminalitate financiară.
2. Măsurile restrictive în domeniul sancțiunilor internaționale emise de UE sunt fără precedent prin amploarea și sfera lor de aplicare și creează presiune asupra resurselor de conformitate ale instituțiilor. În acest context, a crescut riscul ca instituțiile financiare să fie folosite pentru a eluda regimurile sancționatorii.
3. Deplasarea pe scară largă a persoanelor vulnerabile din Ucraina a condus la o creștere a traficului de persoane și totodată a dat naștere unei nevoi urgente de a oferi acces la servicii financiare pentru refugiații din Ucraina.
4. Evoluțiile legislative, inclusiv pachetul cuprinzător privind criminalitatea financiară și reglementarea piețelor de criptomonede (MiCA), creează incertitudine juridică și o ezitare din partea unor autorități și instituții competente în ceea ce privește îmbunătățirea controalelor privind criminalitatea financiară.
5. Noi riscuri apar pe fondul creșterii veniturilor provenite din infracțiuni împotriva mediului și din criminalitatea informatică, fiind percepută în context și o creștere a riscurilor asociate cu inovarea financiară legată de creșterea pieței.
6. Riscurile legate de corupție, criminalitatea fiscală, utilizarea intensivă a numerarului și finanțarea terorismului rămân relevante și în această evaluare.
7. Riscurile de finanțare a terorismului (FT) identificate în 2021 se mențin, iar noi riscuri au apărut în contextul schimbării situației geopolitice și a creșterii extremismului de dreapta și a terorismului.
8. Cu puține excepții, gradul de conștientizare a riscurilor de SB/FT este în creștere în toate sectoarele supravegheate, dar sistemele și controalele pe care instituțiile le-au implementat în vederea administrării riscurilor nu sunt întotdeauna eficiente.
9. Monitorizarea tranzacțiilor și raportarea tranzacțiilor suspecte sunt în mod deosebit deficitare și sunt calificate ca fiind „slabe” sau „foarte slabe” de către un procent cuprins între 30% și 50% dintre autoritățile competente de supraveghere. Instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică sunt printre sectoarele cu cele mai slabe sisteme de administrare a riscurilor în acest domeniu.
10. Supravegherea AML/CFT nu este întotdeauna proporțională cu nivelurile percepute de risc de ML/TF, iar instituții din anumite sectoare și state membre rămân în mare parte nesupravegheate.

3.Parlamentul European a publicat Raportul referitor la învățămintele desprinse din Pandora Papers și din alte dezvăluiri

Raportul reliefează următoarele concluzii:

• Pandora Papers și alte scurgeri de informații au subliniat rolul jurnalismului internațional de investigație și al avertizorilor de integritate în demascarea evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale, a corupției, a criminalității organizate și a spălării de bani. Acești avertizori trebuie să fie foarte bine protejați, nu numai în ceea ce privește raportarea internă sau externă, ci și atunci când iau cuvântul în mod public, pentru a nu împiedica divulgarea practicilor ilegale, iar Directiva UE privind avertizorii din 2019 trebuie pusă în aplicare pe deplin cât mai curând posibil.
• Pandora Papers, precum și alte dezvăluiri, conțineau informații legate de evaziunea fiscală sau de evitarea obligațiilor fiscale despre mai multe persoane expuse politic (PEP). Pentru a întări încrederea cetățenilor în sistemul democratic, precum și standardele înalte de integritate, onestitate și responsabilitate în rândul funcționarilor publici, statele membre trebuie să se asigure că dispun de măsuri și sisteme care impun funcționarilor publici să își declare activitățile externe, bunurile etc., astfel cum recomandă Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției.
• Statele membre ale UE ar trebui să ia în considerare introducerea unor perioade de existență a stării de incompatibilitate pentru funcționarii autorităților fiscale, pentru a aborda problema „revolving doors” între legiuitori, autorități, întreprinderi multinaționale și pe de alta parte firmele de servicii profesionale la nivel global în domeniul consultanței fiscale.
• Accesul la informații exacte și actualizate privind beneficiarii reali este un instrument indispensabil pentru combaterea spălării banilor, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale. Au fost instituite registre publice care documentează beneficiarii reali ai entităților corporative stabilite în statele membre. Statele membre ar trebui să se asigure că informațiile relevante sunt puse la dispoziția publicului și că interconectarea registrelor devine o realitate cat mai curând.
• Ca răspuns la introducerea tot mai frecventă de către unele țări a unor avantaje și scutiri fiscale generoase pentru străini, care nu se aplică și resortisanților naționali, și având în vedere că mobilitatea indusă de impozite este ridicată în rândul contribuabililor cu venituri ridicate și patrimoniu mare, guvernele UE ar trebui să abordeze regimurile preferențiale de impozitare a veniturilor personale sau a capitalului sau regimurile de impozitare a veniturilor personale și a averii în cadrul Grupului de lucru pentru Codul de conduită. Statele membre ar trebui să introducă, astfel, impozite pe avere pentru anumite portofolii de active care depășesc anumite praguri. Astfel de inițiative ar trebui să fie coordonate la nivelul UE pentru a evita denaturarea pieței unice și pentru a se asigura că acordurile dintre persoanele cu disponibilități financiare foarte ridicate și autoritățile fiscale ale unui stat membru sunt partajate cu toate statele membre.

Conform informațiilor recent apărute în mass-media, Statul Federal German Hesse, cu capitala la Frankfurt, a achiziționat, contra unei sume confidențiale, 10 milioane documente din Pandora Papers, în care se regăsesc persoane de interes pentru fiscul din Germania, în vederea recuperării unor sume semnificative la bugetul federal.

Documentele Pandora Papers au scos la iveală o rețea complexă de paradisuri fiscale, societăți fantomă și conturi offshore care ascund adevărații proprietari ai unor active de miliarde de dolari. Documentele dezvăluite în Pandora Papers provin de la 14 furnizori de servicii financiare offshore și au dezvăluit 12 milioane de documente pe care Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație le-a publicat în octombrie 2021.

4. 2 acțiuni importante FATF: Lista țărilor cu deficiențe SB/FT și Raport privind monedele virtuale

FATF a avut o activitate foarte intensă în această perioadă și în mod excepțional nominalizăm 2 acțiuni importante:

4.1.FATFa revizuit și publicat listele țărilor cu deficiențe semnificative în regimurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, după cum urmează:

• lista jurisdicțiilor „Call for Action”, denumită și lista neagră, rămâne neschimbată și conține: North Korea; Iran; Myanmar;
• lista jurisdicțiilor aflate sub monitorizare crescută, cunoscută și sub numele de lista gri, a fost actualizată prin introducerea a 3 noi țări: Cameroon, Croația și Vietnam. În prezent lista conține 26 țări: 1/Albania [Feb.20] 2/Barbados [Feb.20] 3/Burkina Faso [Feb.21] 4/Cameroon [Jun.23] 5/Cayman Islands [Feb.21] 6/Congo D.R.[Oct.22] 7/Croatia [Jun.23] 8/Gibraltar [Jun.22] 9/Haiti [Jun.20] 10/Jamaica [Feb.20] 11/Jordan [Oct.21] 12/Mali [Oct.21] 13/Mozambique [Oct.22] 14/Nigeria [Feb.23] 15/Panama [Jun.19] 16/Philippines [Jun.21] 17/Senegal [Feb.21] 18/South Africa [Feb.23] 19/South Sudan[Jun.21] 20/Syria [Feb.10] 21/Tanzania [Oct.22] 22/Turcia [Oct.21] 23/Uganda [Feb.20] 24/United Arab Emirates [Feb.22] 25/Vietnam [Jun.23] 26/Yemen [Feb.10].

Croația, țara membră UE și Schengen, a înregistrat deficiențe relevante în următoarele sectoare: evaluarea națională a riscurilor SB/TF, alocarea de resurse autorităților naționale CSB/CTF; eficiența autorităților de aplicare a legii în ceea ce privește infracțiunile predicat SB/FT; eficiența proceselor de confiscare a bunurilor care fac obiectul infracțiunilor; capacitatea de identificare și investigare a amenințărilor de finanțare a terorismului;

De remarcat că dintre țările membre ale Spațiului Economic European, Malta și Islanda au mai fost prezente pentru un an pe lista gri în 2021 și respectiv 2019.

4.2. FATF a publicat Raportul „Virtual Assets: Targeted Update on Implementation of the FATF Standards on Virtual Assets and Virtual Asset Service Providers”

Acest raport reprezintă o actualizare privind implementarea în 151 jurisdicții a Recomandării 15 a FATF (evaluarea riscurilor aferente noilor tehnologii & reglementarea și autorizarea VASP) și a Notei interpretative a acesteia (R.15/INR.15), inclusiv a regulii privind transferurile (travel rule), precum și actualizări privind riscurile emergente și evoluțiile pieței, inclusiv în ceea ce privește finanțarea descentralizată (DeFi), tranzacțiile directe între părți (P2P), precum și Non-Fungible Tokens (NFTs), portofelele ne-găzduite (unhosted wallets) și stablecoins.

Raportul FATF constată că jurisdicțiile continuă să întâmpine dificultăți în implementarea cerințelor fundamentale, cum ar fi efectuarea unei evaluări a riscurilor, adoptarea unei legislații care să reglementeze furnizorii de servicii a activelor virtuale (VASP) și efectuarea de inspecții de supraveghere.

Pe baza a 98 de rapoarte de evaluare reciprocă și de monitorizare ale GAFI de la adoptarea R.15/INR.15 revizuită, 75% dintre jurisdicții respectă doar parțial sau nu respectă cerințele FATF. În plus, jurisdicțiile nu au înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește punerea în aplicare a regulii privind transferurile, care reprezintă o măsură-cheie în materie de AML/CFT. Dintre cele 151 de jurisdicții care au răspuns la sondajul FATF 2023, mai mult de jumătate nu au luat încă nicio măsură în vederea punerii în aplicare a regulilor privind transferurile.
În timp ce DeFi și portofelele ne-găzduite, inclusiv P2P, nu acoperă o mare parte din tranzacții, acestea sunt expuse riscului de utilizare abuzivă, inclusiv de către actorii sancționați.

Aceasta este o îngrijorare serioasă, deoarece riscurile reprezentate de VA și VASP continuă să crească iar lipsa de reglementare creează lacune semnificative pe care infractorii le pot exploata. Acest lucru demonstrează necesitatea urgentă ca jurisdicțiile să accelereze punerea în aplicare și asigurarea respectării R.15/INR.15 pentru a atenua utilizarea abuzivă a VA și VASP de către infractori și teroriști.

Dintr-o altă perspectivă dar abordând același subiect, MONEYVAL a publicat raportul „Tipologii privind riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în lumea activelor virtuale”. Raportul constată că membrii MONEYVAL continuă să se confrunte cu dificultăți în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării 15 a FATF. Aproximativ 80% dintre membrii evaluați au fost doar parțial sau neconformi cu cerințele FATF.

Raportul include, de asemenea, o prezentare generală a măsurilor luate pentru reglementarea și supravegherea furnizorilor de servicii de active virtuale, precum și unele caracteristici ale riscurilor identificate, potrivit cărora infractorii utilizează furnizorii de servicii de active virtuale și activele virtuale pentru a spăla veniturile provenite din infracțiuni inclusiv jocuri electronice, pariuri sportive și jetoane nefungibile(NFT).

5. ONPCSB a publicat „Ghidul privind Indicatori de Suspiciune și Tipologii de Spălare a Banilor in domeniul Cripto-Activelor”

Ghidul își propune să ofere o înțelegere clară a indicatorilor de suspiciune și tipologiilor asociate spălării banilor în domeniul cripto-activelor și totodată să ofere instrumente practice pentru identificarea și raportarea activităților suspecte.

Ghidul identifică 4 comportamente și modele de tranzacții care ar putea ridica suspiciuni, din care 3 se regăsesc și în industria financiar-bancară și utilizarea mixerelor de cripto-active, comportament specific domeniului analizat. Totodata Ghidul analizează 6 tipologii care sunt rezultatul adaptării și inovării în contextul tehnologiei blockchain și a caracteristicilor specifice cripto-activelor, însoțite de indicatori specifici și de exemple concrete din cazuistica internațională, care facilitează anonimitatea și dificultatea de urmărire a tranzacțiilor:

1. Utilizarea platformelor neconforme sau fără licență;
2. Utilizarea cărăușilor de bani (money mules) în spălarea banilor;
3. Utilizarea mixerelor și a platformelor DeFi pentru ascunderea urmelor;
4. Utilizarea ATM-urilor de cripto în scopul spălării banilor;
5. Utilizarea NFT-urilor în scopul spălării banilor;
6. Utilizarea ICO-urilor (Initial Coin Offerings – Ofertă Inițială de Monede) în scopul spălării banilor.

În contextul ghidului este de subliniat că în România sunt 151 de CriptoATM iar deținătorii de cripo-active reprezintă 1,6% din populație, comparativ, în Ungaria 1.3%, Austria 1.3%, Bulgaria 2.2%, Italia 2.4%, China 4.1%, Japonia 4.1%, Germania 4.3%, Turkey 5.5%, United Kingdom 5.5%, Nigeria 5.8%, France 5.9%, Russia 5.9%, India 7.2%, Thailand 9.3%, USA 13.2%, Singapore 13.9% și Vietnam 20.5%.
Conform Indexului global de adoptare a criptomonedelor din 2022 realizat de Chainalysis, România ocupă locul 76 din 154 de țări, Vietnamul fiind clasat pe primul loc, SUA pe 5, Rusia pe 9, China pe 10 și Marea Britanie pe 17.

Evenimentul lunii

Swedbank Letonia a plătit 3,4 milioane USD pentru a-și soluționa potențiala răspundere civilă pentru 386 de încălcări aparente ale sancțiunilor OFAC privind Crimeea.

Înainte de invazia din 2014 a Crimeei de către Rusia, Swedbank Letonia a înrolat un client din industria navală din Crimeea care deținea trei SPV, fiecare dintre aceste companii fiind client al Swedbank Letonia. Între Februarie 2015 și Octombrie 2016, banca a procesat 386 de tranzacții în valoare totală de 3,3 milioane USD in conturile clienților menționați, prin intermediul băncilor corespondente din SUA.

În Martie 2016, clienții au inițiat plăți de la o adresă IP din Crimeea folosind platforma de internet banking către o bancă corespondentă din SUA, care a respins plățile invocând o potențială conexiune cu Crimeea. Swedbank Letonia a încercat să obțină informații suplimentare de la această bancă corespondentă din SUA și a solicitat informații suplimentare de la client.

Swedbank Latvia nu a primit niciun răspuns de la banca corespondentă din SUA, iar clientul a asigurat în mod fals Swedbank Latvia că niciuna dintre tranzacții nu implică Crimeea. Pe baza acestei declarații, Swedbank a redirecționat plățile respinse către o altă bancă corespondentă din SUA, care a procesat în cele din urmă tranzacțiile.

Swedbank Letonia avea motive să știe că asigurările clientului potrivit cărora tranzacțiile nu implicau Crimeea erau false, deoarece obținuse la momentul inițierii relației de afaceri date KYC, inclusiv adrese, numere de telefon care indicau în mod clar prezența fizică a clienților în Crimeea.

Totodată, de menționat că, deși Swedbank Letonia a colectat și a stocat adresele IP ale clienților, nu a integrat aceste date IP în procesele sale de verificare a sancțiunilor. În cazul în care ar fi fost verificate, adresele IP ar fi indicat faptul că acesti clienți erau prezenți în Crimeea la momentul procesării tranzacțiilor care încălcau sancțiunile OFAC.

Declarația lunii

Într-o scrisoare adresată Autorității de Supraveghere Financiară (FCA) din Marea Britanie, Andrew Griffith, secretarul economic al Trezoreriei a solicitat revizuirea modului in care băncile tratează clienții PEP :
„Deși recunosc importanța măsurilor adecvate pentru a preveni spălarea banilor, este esențial să se găsească un echilibru adecvat astfel încât aceste măsuri să nu împovăreze sau să împiedice în mod nejustificat accesul persoanelor alese în mod democratic, al persoanelor publice sau al familiilor lor la serviciile bancare esențiale.”
„Guvernul evidențiază faptul că PEP-urile naționale trebuie să fie tratate în funcție de riscurile lor particulare și să nu li se închidă conturile doar din cauza statutului lor de PEP”.

Acest demers vine ca urmare a faptului ca în ultima perioadă 10 bănci au inchis sau refuzat deschiderea conturilor parlamentarului Nigel Farage.

Alte evenimente AML importante din perioada 15.06-14.07

În documentul atașat vei găsi și alte noutăți AML importante din perioada 15.06-14.07:

Citește și: Statistici și fapte interesante privind activitățile de spălarea banilor