Statistici și fapte interesante privind activitățile de spălarea banilor

Activitățile de spălarea banilor reprezintă o problemă uriașă în lume. Deși se fac eforturi intense la nivel global pentru a combate astfel de infracțiuni, organizațiile criminale continuă să prolifereze. Află câteva statistici interesante despre activitățile de spălarea banilor pe întreg mapamondul!

Statistici interesante privind activitățile de spălarea banilor

1.La nivel mondial, criminalii spală între 800 de milioane și 2 trilioane de dolari în fiecare an, ceea ce înseamnă 2%-5% din PIB-ul total mondial. Determinarea costului real al spălării banilor este dificilă din cauza proceselor de stratificare și integrare prin care trec fondurile. Cu toate acestea, Națiunile Unite consideră că valoarea estimată a spălării banilor la nivel mondial este între 2% și 5% din PIB-ul mondial.

2. În 2022, amenzile globale pentru eșecul de a preveni spălarea banilor și a altor infracțiuni financiare au crescut cu peste 50%. Cele mai multe firme care au comis infracțiuni repetate au fost în Marea Britanie și SUA. În timp ce amenzile sunt de obicei emise la câțiva ani după ce au avut loc nereguli CSB, cele mai importante amenzi CSB suportate în 2022 au avut loc în următoarele sectoare:

• Tranzacționare și intermediere – 6 miliarde de dolari + amenzi
• Servicii bancare – peste 2 miliarde de dolari în amenzi
• Jocuri de noroc – 71,4 milioane USD+ în amenzi
• Criptomonedă – 30 de milioane de dolari în amenzi
• Gestionarea activelor – peste 2 milioane USD în amenzi

3. În 2022, instituțiile financiare au fost amendate cu peste 8 miliarde USD pentru infracțiuni legate de spălarea banilor, ceea ce a dus valoarea brută a amenzilor la aproximativ 56,1 miliarde USD. Cele mai mari încălcări au fost datorate următoarelor probleme:

• Procese deficitare de customer due diligence (CDD)
• Eșecul monitorizării persoanelor expuse politic (PEP) și entităților cu risc ridicat
• Programe de conformitate cu personal inadecvat
• Verificări insuficiente de beneficiar real și surse de avere

4. Prin activitățile de combatere a spălării banilor, autoritățile reușesc să recupereze de la infractori doar 0,1% din fondurile obținute ilegal.

5. Activitățile de tip money mule (cărăuși de bani) reprezintă o parte importantă din infracțiunile de spălarea banilor. Cărăușii sunt persoane care primesc bani de la un terț în contul lor bancar și îi transferă unei alte persoane sau îi scoate în numerar și îi dă altcuiva. Pentru acest lucru, cărăușii primesc un comision. Conform datelor Europol, grupurile infracționale de spălarea banilor recrutează cărăuși de bani în special din rândul tinerilor cu vârsta sub 35 de ani, însă nici adulții nu sunt evitați.

Statisticile arată că 90% din tranzacțiile de tip money mule identificate sunt legate de criminalitatea cibernetică. Banii ilegali provin adesea din activități criminale, cum ar fi phishing, atacuri malware, fraudă prin licitații online, fraudă de comerț electronic, fraudă CEO , escrocherii romantice, fraudă legată de rezervări de vacanțe rezervări și multe altele.

6. Cel mai mare caz de spălare de bani din toate timpurile a implicat banca Wachovia, una dintre cele mai mari bănci din SUA. În cazul respectiv a fost implicat un important cartel al drogurilor, iar valoarea banilor spălați a fost de 380 de miliarde de dolari. Banca a plătit amenzi de 160 de milioane de dolari pentru a evita urmărirea penală. Cea mai mare amendă primită de o bancă implicată într-un caz de spălarea banilor a fost de 1.9 mld de dolari. Sancțiunea a fost acordată în 2012 băncii HSBC.

7. Schimbul de peso pe piața neagră (Black Market Peso Exchange-BMPE) este o strategie de spălare a banilor bazată pe comerț. Aceasta este folosită în rândul traficanților de droguri din America Latină pentru a-și muta veniturile obține din traficul de droguri din SUA în Columbia, Mexic și alte țări producătoare de droguri. Conform Global Transparency International, în această metodă, cei care schimbă valuta, așa-numiții „brokeri de peso” ajută organizațiile de trafic de droguri să repatrieze veniturile din narcotice. Adesea, brokerii cumpără veniturile din infracțiuni, sub formă de numerar, de la traficanți la o rată redusă (de exemplu, plătind 0,90 USD pentru fiecare 1,00 USD) sau percep o taxă. Fondurile „curate” sunt apoi folosite pentru a cumpăra bunuri legitime care pot fi exportate într-o țară la alegere (de obicei, țara sursă a stupefiantelor) și vândute. În unele cazuri, acest lucru poate fi realizat și fără brokeri. Infractorii pot folosi încasările pentru a cumpăra direct bunurile de la un vânzător fără scrupule sau de la unul care nu este conștient de activitatea criminală și apoi exportă mărfurile într-o altă țară.

BMPE este greu de detectat, deoarece niciun fond nu trece frontierele internaționale. Valoarea mărfii care este tranzacționată este cea care trece granițele. Marfa este vândută, iar organizațiile criminale repatriază câștigurile ilicite.

Un astfel de caz a fost detectat în 2019. Autoritățile americane au acuzat o rețea BMPE care a ajutat la mutarea valorii din vânzările de narcotice din Statele Unite în Columbia prin intermediul unui export de electronice. Vânzările ulterioare ale electronicelor au fost folosite pentru a plăti apoi drogurile grupurilor de traficanți.

8. Conform statisticilor privind spălarea banilor din 2020, 90% din banii spălați rămân nedetectați. Deși la nivel internațional se aplică nenumărate măsuri de combaterea spălării banilor, majoritatea activităților infracționale de acest fel rămân nedetectate.

Spălarea banilor pe piața criptomonedelor

Spălarea banilor în criptomonede implică de obicei două tipuri de entități și servicii în lanț:

1. Servicii intermediare și portofele: acestea pot include portofele personale (cunoscute și sub numele de portofele negăzduite), mixere, piețe darknet și alte servicii atât legitime, cât și ilicite. Cripto-criminalii folosesc de obicei aceste servicii pentru a deține fonduri temporar, pentru a-și ofusca mișcările de fonduri sau pentru a schimba activele. Protocoalele DeFi sunt, de asemenea, folosite de către actorii iliciți pentru a converti fonduri, dar nu reprezintă un mijloc eficient de a ofusca fluxul de fonduri.
2. Rampe de ieșire Fiat: se referă la serviciile care permit schimbul de criptomonede cu monede fiat (ex. Euro, USD). Aceasta este cea mai importantă parte a procesului de spălare a banilor, deoarece fondurile nu mai pot fi urmărite prin intermediul analizei blockchain odată ce ajung la un serviciu – doar serviciul în sine ar avea vizibilitate asupra unde merg în continuare. În plus, dacă fondurile sunt convertite în numerar, acestea pot fi urmărite în continuare doar prin metode tradiționale de investigare financiară.

Estimările privind banii spălați la nivel global prin utilizarea criptomonedelor în 2022 s-au ridicat la între 8 și 20 de miliarde de dolari.

Politici de combaterea spălării banilor

Pentru a învăța principalele tehnici de combaterea spălării banilor și pentru a afla politicile, cadrul de reglementare și cerințele legale din acest domeniu, te așteptăm să te înscrii la cursul de prevenirea și combaterea spălării banilor organizat de AS Financial Markets. Programul este prezentat de lectorul Ion Radu, un specialist cu experiență îndelungată pe probleme legate de prevenirea spălării banilor, sancțiuni financiare internaționale și FATCA.

Pentru detalii și înscrieri, ne poți contacta la office@cursuribursa.ro  sau la numărul de telefon: +40-771.261.036.

Citește și: Care sunt cele mai frecvente scheme de spălarea banilor?