Scoring ESG: metodologie, agenții de rating și cadru de reglementare

Scorul ESG este un sistem folosit pentru a evalua performanța unei companii în ceea ce privește problemele de mediu, sociale și de guvernanță corporativă. Ratingul ESG  joacă un rol important pe piața finanțelor durabile din UE, deoarece oferă informații investitorilor și instituțiilor financiare cu privire la strategiile de investiții și gestionarea riscurilor privind factorii ESG.

Companiile cu scoruri ESG ridicate sunt în general asociate cu o performanță financiară durabilă pe termen lung, abordarea responsabilă a factorilor ESG putând contribui la reducerea riscurilor operaționale, îmbunătățirea reputației și atragerea de clienți, capital și finanțare. Află cum se calculează scorul ESG, care este considerat un scor ESG bun și alte informații utile despre acest subiect important!

De ce sunt importante scorurile ESG pentru companii?

Evaluările ESG au un impact din ce în ce mai important asupra funcționării piețelor de capital și asupra încrederii investitorilor în produsele durabile. Scorurile ESG sunt importante pentru companii din mai multe motive:

• Validare. Scorurile ESG oferă unei organizații o modalitate de a-și valida eforturile legate de ESG. Scorul oferă o valoare dezvăluită public bazată pe inițiativele organizației.
• Benchmarking. Un scor ESG oferă posibilitatea comparării companiilor între ele, iar pe de altă parte permite o analiză mai largă a industriei, inclusiv  unde se încadrează o anumită companie în industria respectivă.
• Gestionarea progresului. Scoringul ESG este o măsură cantitativă, cu ajutorul căruia o organizație își poate gestiona și măsura progresul .
• Atracția investitorilor. O companie cu un scor ESG ridicat este mai atractivă în ochii investitorilor care doresc să ia decizii de investiții etice și durabile.
• Managementul riscului. Un scor ESG poate ajuta la identificarea zonelor potențiale de îngrijorare și risc din perspectivă ESG.

Cine calculează și oferă scoruri ESG?

Există mai mulți furnizori terți (agenții de rating ESG) care oferă metodologii și sisteme de notare diferite. Unele organizații pot avea un proces intern de notare care utilizează un cadru standardizat, cum ar fi Global Reporting Initiative (GRI) sau Task Force on Climate-Related Financial Disclosures (TCFD), precum și o autoanaliză.

Printre cele mai cunoscute agenții de rating ESG se numără:

Bloomberg. Scorul Bloomberg provine dintr-o combinație a propriilor surse directe, precum și a datelor de la MSCI și Sustainalytics.

MSCI (Morgan Stanley Capital International). Evaluările MSCI utilizează o metodologie bazată pe reguli care identifică problemele cheie, riscurile și oportunitățile cu care se confruntă o organizație și este unul dintre cei mai folosiți furnizori pentru scoruri ESG. MSCI evaluează companiile pe baza a peste 1.000 de puncte de date din 37 de probleme ESG.

Sustainalytics. Metodologia Sustainalytics măsoară gradul în care valoarea economică a unei companii este expusă riscului determinat de factorii ESG sau, mai tehnic vorbind, de amploarea riscurilor ESG negestionate ale unei companii. Evaluarea de risc ESG a unei companii este compusă dintr-un scor cantitativ și o categorie de risc.

S&P Global Corporate Sustainability Assessment (CSA). CSA evaluează firmele utilizând sondaje care includ un amestec de 80 până la 100 de întrebări care se referă atât la subiecte intersectorale, cât și la subiecte specifice industriei.

Cum se calculează scorurile ESG?

Calculul specific al unui scor ESG poate varia, în funcție de furnizorul care efectuează scorul. Agențiile de rating ESG au propriile criterii și folosesc diverși algoritmi pentru a ajunge la un scor final.

Deși fiecare serviciu poate avea atribute unice, există o abordare de bază pe care o adoptă majoritatea agențiilor pentru a calcula scorul ESG, și anume:

1. Prima etapă este colectarea datelor, ceea ce înseamnă obținerea a cât mai multe informații despre eforturile ESG ale unei organizații. În funcție de agenție, aceste date pot proveni din surse disponibile public, inclusiv rapoarte ESG, rapoarte media și cercetări academice. Datele pot proveni și din interviuri și analize specifice efectuate direct cu compania care este punctată.
2. După colectarea datelor, platformele de rating ESG determină o ponderare pentru fiecare criteriu de măsurare; apoi, ei evaluează performanța organizației în funcție de fiecare criteriu.
3. Scorul ESG final este de obicei un produs însumat al evaluărilor criteriilor și ponderărilor criteriilor. Scorul poate fi un număr, dar poate avea și un termen calitativ.

De exemplu, în cazul ratingurilor ESG efectuate de MSCI , companiile pot fi clasificate după cum urmează:

• Lider (O companie care reușește cu succes să gestioneze cele mai semnificative riscuri și oportunități ESG). Acest rating are scoruri numerice cuprinse între 5.714 și 10.000 și scoruri de litere de la AA la AAA.
• Mediocră (O companie care are o experiență mixtă sau mediocră în gestionarea celor mai semnificative riscuri și oportunități ESG în comparație cu alte companii din aceeași industrie). Acest rating are un interval de la 2,857 la 5,713 și un scor de litere de BB, BBB sau A.
• Întârziată (O companie care are întârzieri în industrie pe baza expunerii sale ridicate și a eșecului de a gestiona riscurile ESG semnificative). Pe scara MSCI, acesta este un scor numeric mai mic de 2,856 și un scor cu litere de CCC sau B.

În prezent, există o lipsă de standardizare a metodologiilor și criteriilor utilizate de diferitele agenții de rating, care folosesc abordări diferite pentru a evalua și pondera factorii ESG. Acest lucru duce la rezultate inconsecvente și  face dificilă pentru investitori să compare scorurile de la diferiți furnizori.

Reglementări UE privind scorurile ESG

Începând cu 2022-2023, Comisia Europeană a observat că în actuala piață a ratingurilor ESG există mai multe deficiențe, și anume probleme legate de fiabilitatea, acuratețea și actualitatea ratingurilor ESG. Concret, au fost identificați doi factori îngrijorători:

1. lipsa de transparență cu privire la caracteristicile ratingurilor ESG, metodologiile și sursele lor de date;
2. lipsa de claritate cu privire la modul în care funcționează furnizorii de rating ESG.

Acest lucru înseamnă că ratingurile ESG nu permit într-o măsură suficientă utilizatorilor, investitorilor și entităților cărora li se acordă ratinguri să ia decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește riscurile, impacturile și oportunitățile legate de ESG.

Prin urmare, în iunie 2023, Comisia Europeană a inaintat o propunere de regulament care vizează îmbunătățirea calității informațiilor privind ratingurile ESG. Este vorba despre Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind transparența și integritatea activităților de rating de mediu, social și de guvernanță (ESG) .

Propunerea nu intenționează să armonizeze metodologiile de calcul a ratingurilor ESG, ci să sporească transparența acestora. Furnizorii de rating ESG vor rămâne în control deplin asupra metodologiilor pe care le folosesc și vor continua să fie independenți în alegerea lor, pentru a se asigura că pe piața ratingurilor ESG sunt disponibile o varietate de abordări (adică ratingurile ESG pot diferi între ele și pot acoperi diferite domenii) .

De asemenea, respectiva propunere împuternicește ESMA să autorizeze și supravegheze furnizorii de rating ESG.

Dacă vrei să afli mai multe despre metodologia scoringului ESG, dar și alte informații deosebit de utile despre ESG, te poți înscrie la cursul – Certificare internațională ESG și SFDR

Programul oferă o perspectivă aprofundată asupra ESG și a cadrului de sustenabilitate (SFDR, CSRD), inclusiv o privire de ansamblu asupra peisajului de reglementare. Diploma are o puternică componentă practică, reflectată într-un număr mare de studii de caz care vor permite participanților să-și dezvolte abilitățile de implementare.

Surse articol: Investopedia.com, Techtarget.com

Sursa foto: 123rf.com