Efectul septembrie: de ce se tem investitorii de această lună?

Efectul septembrie în investiții se referă la o tendință istorică în care performanța piețelor financiare, în special a piețelor de acțiuni, poate fi mai slabă în luna septembrie în comparație cu alte luni ale anului. Acest fenomen este cunoscut și sub numele de „efectul septembrie” sau „blestemul lunii septembrie”. Află ce s-a întâmplat de-a lungul anilor în septembrie pe piețele financiare!

Ce este efectul septembrie?

”Efectul septembrie” se referă la performanța istorică slabă a piețelor de acțiuni observată în luna septembrie. De fapt, septembrie a fost una dintre cele mai mai proaste luni în ceea ce privește randamentul mediu, timp de aproape un secol.

Efectul septembrie reprezintă un caz de anomalie a pieței bazată pe calendar, în sensul că apare fără nicio legătură cauzală sau eveniment real, punând la îndoială ipoteza piețelor eficiente. Este important de subliniat că aceasta este o tendință istorică și nu o regulă universală. Nu există nicio garanție că piețele vor evolua la fel în fiecare septembrie sau că investitorii ar trebui să se aștepte în mod automat la o scădere în această lună.

De ce apare Efectul septembrie?

Există mai multe teorii care încearcă să explice acest efect, dar niciuna nu este unanim acceptată și nici nu poate prezice cum va evolua piața într-un anumit septembrie. Unele dintre posibilele cauze sau explicații pentru efectul septembrie includ:

1. Revenirea la tranzacționare după vacanța de vară: Mulți investitori își reiau activitatea la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie, după o perioadă de vacanță de vară. Această revenire poate aduce volatilitate pe piață și poate influența în mod negativ prețurile acțiunilor. Există, de asemenea, credința că investitorii individuali (în special din SUA) lichidează acțiunile până în septembrie pentru a compensa costurile de școlarizare pentru copii.
2. Realocarea portofoliilor: Investitorii și managerii de fonduri pot efectua realocări ale portofoliilor lor la sfârșitul trimestrului sau la începutul celui de-al patrulea trimestru fiscal, ceea ce poate duce la mișcări de preț în luna septembrie. Multe fonduri mutuale mari își încasează deținerile pentru a acumula pierderi fiscale la sfârșitul trimestrului.
3. Evenimente geopolitice sau economice: Știri negative sau evenimente neprevăzute la nivel global sau economic pot afecta piața și pot contribui la performanța mai slabă a acțiunilor în septembrie.
4. Psihologia pieței: O altă teorie sugerează că, din moment ce investitorii se așteaptă ca efectul din septembrie să se întâmple, psihologia pieței se impune și sentimentul devine negativ pentru a se alinia cu aceste așteptări.

Ce s-a întâmplat în ultimul secol în septembrie pe piața financiară?

Din secolul al XVIII-lea până în zilele noastre, au fost mai multe evenimente negative în luna septembrie care au determinat prăbușirea acțiunilor, devalorizarea valutelor și falimentul băncilor. Iată câteva exemple:

1. Prăbușirea Bulei South Sea – septembrie 1720

Ascensiunea și căderea companiei britanice South Sea Company a rămas în istorie ca prima criză financiară, prima schemă Ponzi din lume și prima bulă speculativă.

„The South Sea Company” a fost fondată în 1711 pentru a furniza sclavi pe plantațiile spaniole din America Centrală și de Sud. Comerțul cu sclavi era o afacere profitabilă și toată lumea se aștepta ca aceasta să crească. Bazându-se pe acest principiu, compania South Sea a oferit celor care au cumpărat acțiuni o dobândă incredibilă de 6%. Însă, comerțul cu sclavi nu a adus profiturile mult-așteptate din cauza limitării comerțului și impozitării importului de sclavi de către Spania.

Cu toate acestea, regele George a preluat funcția de guvernator al companiei în 1718, iar acest lucru a umflat enorm de mult acțiunile South Sea. La scurt timp, acțiunile au returnat o dobândă de sută la sută, dar după aceea bula speculativă a început să se clatine, deoarece compania nu făcea nici pe departe profiturile pe care le promisese. În schimb, doar tranzacționa cantități tot mai mari din propriile acțiuni. Cei implicați în companie au început să-și încurajeze și să-și mituiască prietenii să cumpere acțiuni pentru a umfla și mai mult prețul și a menține cererea ridicată.

Dar în septembrie 1720 a avut loc un dezastru inevitabil. Acțiunile au scăzut enorm, iar investitorii au fost distruși. Oamenii și-au pierdut averile, a existat o creștere semnificativă a sinuciderilor și a existat furie și nemulțumire larg răspândită pe străzile Londrei. Chiar și Sir Isaac Newton s-a numărat printre cei afectați, pierzând mai mult de 40 de milioane de lire în bani de astăzi.

2. Prăbușirea pieței aurului în SUA – 24 septembrie 1869

Ziua de 24 septembrie 1869 este cunoscută în istoria SUA ca Vinerea Neagră, datorită panicii instaurate pe piața valorilor mobiliare ca urmare a scăderii prețului aurului. Prăbușirea a fost o consecință a unei încercări a finanțatorului Jay Gould și a magnatului feroviar James Fisk de a încolți piața aurului și de a crește prețul. Schema depindea de menținerea aurului guvernamental în afara pieței, pe care manipulatorii l-au aranjat prin influență politică. Când președintele SUA- Ulysses S. Grant- a aflat de schemă, a ordonat vânzarea a 4.000.000 de dolari în aur guvernamental. Acest lucru a făcut ca prețul aurului să scadă semnificativ, iar rezultatul a fost o panică generală pe Wall Street. Mulți investitori au fost ruinați, iar economia țării a fost serios afectată timp de câteva luni. Totuși, datorită eforturilor administrației lui Grant, o criză financiară serioasă a fost evitată.

3. Prăbușirea din septembrie 1929

Marele Crah de pe Wall Street din 1929 a fost cel mai devastator crah bursier din istoria SUA, cu consecințe grave asupra întregii lumi. Deși ziua de 28 octombrie 1929 este considerată a fi Joia Neagră, ziua care a marcat practic începutul Marii Depresiuni, piața bursieră a cunoscut turbulențe semnificative și o serie de scăderi abrupte pe tot parcursul lunii septembrie 1929.

În lunile care au precedat septembrie 1929, piața de valori a trecut printr-o perioadă speculativă. Investitorii s-au împrumutat masiv pentru a cumpăra acțiuni, adesea fără a ține cont de fundamentele de bază ale companiilor în care investeau. Acest lucru a dus la crearea unei bule speculative.

La 3 septembrie 1929, Dow Jones Industrial Average (DJIA) a atins maximul istoric la acea vreme – 381,17, dar în curând avea să devină clar că piața era supraevaluată. Rezerva Federală Americană a crescut ratele dobânzilor în încercarea de a reduce speculațiile excesive de pe piața de valori și de a răci economia în plină expansiune. Aceste majorări ale ratelor au adăugat presiunea financiară asupra investitorilor care s-au împrumutat extrem de mult pentru a investi în acțiuni.

În general, septembrie 1929 a fost o lună de neliniște și volatilitate crescândă, iar totul a culminat în Joia Neagră din octombrie 1929, când piața de valori s-a prăbușit. În această zi, a avut loc o vânzare masivă de acțiuni pe fond de panică, atingându-se un volum record de acțiuni tranzacționate. DJIA a scăzut dramatic, stârnind teamă în rândul investitorilor.

Prăbușirea bursei din 1929 a avut un efect în cascadă asupra economiei în general, ducând în cele din urmă la falimentări bancare, șomaj pe scară largă și o depresiune economică severă care a durat pe tot parcursul anilor 1930.

4. Miercurea Neagră – 16 septembrie 1992

Data de 16 septembrie 1992 a rămas în istorie ca ziua în care speculanții conduși de George Soros au forțat Marea Britanie să iasă din Mecanismul European de Rata de Schimb (ERM) și au dat o lovitură guvernului conservator condus de John Major, din care acesta nu s-a mai recuperat niciodată.

ERM funcționa efectiv ca o formă mai lejeră a standardului aurului. Marea Britanie s-a alăturat ERM în octombrie 1990 și era angajată să mențină lira sterlină într-un interval stabilit față de marca germană. Cu toate acestea, lira sterlină s-a depreciat și a scăzut aproape de limitele inferioare stabilite de ERM. Guvernul britanic a luat măsuri pentru întărirea lirei, inclusiv creșterea ratelor dobânzilor și autorizarea utilizării rezervelor valutare pentru achiziționarea de lire sterline.

George Soros a crezut că Marea Britanie va eșua în încercările sale de a susține lira. Prin urmare, Soros a acumulat în liniște o poziție scurtă față de moneda britanică. Apoi a început să vorbească în mod public despre credința sa că lira nu poate fi apărată. Alți speculatori au început și ei să parieze împotriva lirei. Pe măsură ce tot mai mulți oameni au ajuns să creadă că lira sterlină se va prăbuși, o criză a devenit mai probabilă. Companiile și investitorii au început să se pregătească pentru asta, iar acest lucru a pus o presiune suplimentară asupra lirei.

Cu o zi înainte de Miercurea Neagră, Fondul Quantum al lui Soros a început să vândă pe piață cantități mari de lire sterline, ceea ce a făcut ca prețul valutei să scadă. Deși Banca Angliei a luat măsuri pentru a opri vânzările, aceasta nu a avut succes. În Miercurea Neagră, Banca Angliei a declarat că Regatul Unit va părăsi ERM-ul. Din cauza zilei de 16 septembrie 1992, George Soros este cunoscut pentru că „a spart Banca Angliei”. S-a raportat că a făcut un profit de 1 miliard de dolari în acea zi.

5. Atacurile din septembrie 2001

La 11 septembrie 2001, atacurile teroriste asupra World Trade Center și Pentagonului au generat unde de șoc pe piețele financiare globale. Piețele bursiere din Statele Unite, inclusiv New York Stock Exchange (NYSE), au rămas închise timp de o săptămână, iar când s-au redeschis, au cunoscut scăderi semnificative.

6. Falimentul Lehman Brothers – 15 septembrie 2008

Criza financiară globală începuse cu mai bine de un an înainte, dar a culminat cu falimentul Lehman Brothers în 15 septembrie 2008. Lehman Brothers a devenit simbolul a tot ce mergea prost în sectorul bancar: instituțiile făcuseră pariuri mari pe piața imobiliară americană, creând instrumente financiare noi, opace și complexe, care amplificau câștigurile în perioadele bune, dar le expuneau la riscuri mari când piața scădea. Investitorii nu știau care bănci suportau pierderile, așa că au presupus că toate se aflau în aceeași situație. Băncile nu aveau capital pentru a acoperi pierderile potențiale, iar când guvernul american a permis falimentul Lehman Brothers, a izbucnit panica. Chiar și cele mai puternice bănci erau considerate vulnerabile, iar în cele din urmă guvernele au fost forțate să intervină cu injecții de bani publici. În Marea Britanie, Royal Bank of Scotland și Lloyds au fost parțial naționalizate, în timp ce băncile centrale au redus drastic ratele dobânzilor pentru a atenua consecințele economice. Se spune că economia globală nu s-a recuperat niciodată complet.

Deși multe lucruri negative s-au întâmplat în luna septembrie de-a lungul anilor, este important să înțelegem că investițiile se bazează pe o varietate de factori și nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe tendințele istorice ale pieței. Diversificarea portofoliului, luarea în considerare a obiectivelor financiare personale și înțelegerea modului de funcționare a piețelor financiare sunt abordări mai solide pentru investitori decât să se concentreze exclusiv pe ceea ce s-a întâmplat în trecut în luna septembrie.

Dacă vrei să înțelegi cum funcționează și interacționează piețele financiare, care sunt cele mai bune momente de tranzacționare și cum îți optimizezi portofoliul, înscrie-te acum la cursul ASFM- Interacțiunile piețelor financiare – prezentat de unul dintre cei mai buni specialiști din domeniu.

Citește și: De la mania lalelelor la bitcoin – o carte esențială pentru cei interesați de piețele de mărfuri și criptomonede

Surse articol: Historic-uk.com, Britannica.com, Investopedia.com

Sursa foto: 123rf.com