Impozitarea veniturilor din investiții – 13 aspecte importante pe care trebuie să le știi

Indiferent dacă ești un investitor la început de drum sau investițiile sunt deja pentru tine o modalitate obișnuită de a-ți crește veniturile, este important să știi ce spune legea despre modul în care se impozitează veniturile din investiții. Îți prezentăm în acest articol informații utile despre acest subiect cu speranța că-ți vor fi de mare folos. Articolul a fost redactat cu ajutorul lectorului Mura Ovidiu, care predă în cadrul AS Financial Markets cursul ”Regimul fiscal aferent veniturilor obținute din tranzacționarea instrumentelor financiare” .

1. Ce sunt veniturile din investiții?

Conform Codului Fiscal, veniturile din investiții sunt considerate:

• Veniturile din dividende și dobânzi
• Câştiguri din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate
• Câştiguri din transferul aurului de investiții, definit potrivit legii
• Venituri din lichidarea unei persoane juridice

2. Impozitare venituri din investiții 2022 – care este cota de impunere?

Conform legislației în vigoare, impozitul din veniturile din investiții se reține astfel:

• Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum şi cele la depozitele clienţilor, depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate se impozitează cu 10% din suma acestor depozite. Plata impozitului se face integral la bugetul de stat, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont.
• Veniturile obținute din dobânzile plătite de societatea emitentă a valorilor mobiliare împrumutate, pe parcursul perioadei de împrumut înaintea restituirii acestora, se impozitează, de asemenea, cu 10% din suma acestora.
• Venitul impozabil obţinut din lichidarea unei persoane juridice, care nu reprezintă distribuţii în bani sau în natură ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturi se impozitează cu o cotă de 10%.

3. Care sunt veniturile neimpozabile?

Legea 227/2015 stabilește următoarele venituri neimpozabile:

• Veniturile realizate din deţinerea şi transferul instrumentelor financiare care atestă datoria publică a statului, precum şi a unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv din operaţiunile de tip repo şi reverse/repo cu aceste instrumente, indiferent de piaţa/locul de tranzacţionare unde are loc operaţiunea;
• Venituri repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc în funcţie de fondul social deţinut;
• Veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni și de către moştenitorii titlurilor de conversie sau acţiunilor dobândite înainte de prima tranzacţionare;
• Veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite potrivit legii, titularii iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii acestora
• Veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite potrivit legii, titularii iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii acestora
• Acordarea şi valorificarea punctelor primite drept măsuri compensatorii, de către titularii drepturilor de proprietate, foşti proprietari sau moştenitorii acestora
• Conversia certificatelor de depozit în acţiuni suport/drepturi de alocare suport şi a acţiunilor/drepturilor de alocare în certificate de depozit
• Acordarea valorilor mobiliare sub forma drepturilor de preferinţă
• Distribuirea în bani sau în natură, efectuată ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturi, cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii;
• Distribuirea de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui participant la persoana juridică;
• Conversia acţiunilor nominative în acţiuni la purtător sau a acţiunilor la purtător în acţiuni nominative, a acţiunilor dintr-o categorie în cealaltă, a unei categorii de obligaţiuni în altă categorie sau în acţiuni, în conformitate cu prevederile legislaţiei în materie.

4. Cum se impozitează veniturile din criptomonede?

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare specifică faptul că persoanele care realizează venituri din transferul de monedă virtuală au obligaţia de a declara aceste venituri prin completarea și depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.

Impozitul pe venit datorat pentru aceste venituri din investiții se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra câștigului realizat, determinat ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare și preţul de
achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei.
Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacţie nu se impozitează, cu condiţia ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei.

În plus, contribuabilii care realizează venituri din alte surse datorează contribuţia de asigurări sociale de
sănătate dacă estimează pentru anul curent venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii și venituri din alte surse a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit.

Pentru veniturile din alte surse obţinute din străinătate, persoanele fizice au obligaţia completării Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate – Secțiunea I.2: Date privind impozitul pe veniturile realizate din străinătate până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, precum și să efectueze calculul și plata impozitului datorat, în cadrul aceluiași termen, cu luarea în considerare a metodei de
evitare a dublei impuneri, prevăzută de convenţia de evitare a dublei impuneri.

5. Cum se evită dubla impozitare internațională a veniturilor din investiții?

În scopul aplicării unei convenții de evitare a dublei impuneri, „rezident al unui Stat Contractant“ înseamnă orice persoană care, conform legilor acelui stat, este supusă impozitării datorită domiciliului, rezidenței, locului conducerii efective sau oricărui alt criteriu de natură similară.

Dacă, conform prevederilor enunțate, o persoană este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său este determinat astfel:

• este considerată a fi rezidentă numai în statul în care are o locuință permanentă,
• dacă are o locuință permanentă în ambele state, atunci este considerată rezidentă numai în statul în care are centrul intereselor vitale (relații personale și economice);
• este considerată rezidentă a statului în care locuiește în mod obișnuit, în cazul în care nu poate fi determinat centrul intereselor vitale sau persoana nu are o locuință permanentă în niciunul din statele contractante;
• dacă persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state sau în niciunul din ele, atunci se va considera că este rezidentă a statului a cărui naționalitate o are;
• dacă are naționalitatea ambelor state sau a niciunuia dintre acestea, atunci autoritățile din cele două state trebuie să rezolve de comun acord această problemă.

Impozitare venituri din investiții: alte informații utile

Iată care sunt cele mai frecvente întrebări și răspunsuri cu privire la impozitarea veniturilor din investiții:

6. Pierderea din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, și din transferul aurului financiar, declarată într-un an poate fi dedusă din câștigul declarat anul următor? În cât timp poate fi dedusă pierderea dintr-un an dacă n-ai făcut-o în anul următor?

Pierderea se poate compensa din câștigurile realizate în următorii 7 ani.

7. Când se consideră un câștig realizat din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, și din transferul aurului financiar?

Un câștig este considerat realizat atunci când are loc operațiunea de vânzare și banii au intrat în contul de la broker, indiferent dacă i-ai reinvestit sau i-ai retras ca să-i folosești în alte scopuri.

8. Pentru veniturile obtinute exclusiv din Forex (ex. EUR/USD, GBP/USD, USD/JPY), acestea le declarăm tot la secțiunea 9  a Declarației unice pentru categoria de venit (adică sunt impozitate precum CFD si ETF), sau în altă secțiune?

Da, ele se declară tot la secțiunea 9, fiind considerate instrumente financiare derivate.

9. Dacă am tranzacționat Aur și Argint pe Revolut, trebuie și acesta declarat? Intră tot în categoria de instrumente financiare derivate?

Da, trebuie declarat. Intră la categoria transferuri de instrumente financiare, inclusiv aur de investiții.

10. În cazul în care se tranzacționează cfd-uri (multe tranzacții pe săptămână), și înregistrez pierderi, dar și câștiguri, se face calculul rezultatului net și se impozitează câștigul net sau fiecare câștig în parte?

Se calculează rezultatul net pe parcursul anului. Iar dacă este pozitiv, pentru acea sumă se plătește impozit. Suma respectivă se găsește în fișa de portofoliu primită de la broker.

11. Se pot compensa rezultatele obținute printr-un broker rezident fiscal român cu rezultatele obținute în urma tranzacțiilor pe BVB?

Compensarea se poate realiza exclusiv între categorii de venituri obținute din aceeași țară, iar în stabilirea țării de unde s-a obținut venitul se aplică următorul raționament:

• Pentru instrumentele derivate (CFD-uri) se ia în considerare rezidența fiscală a brokerului. În cazul brokerului rezident fiscal român, rezultatele obținute din CFD-uri sunt considerate ca obținute din România. În acest caz, rezultatele din CFD-uri se pot compensa cu rezultatele tranzacțiilor care au fost realizate pe BVB cu emitenți care au rezidență fiscală în România.
• Pentru instrumentele OMI (Acțiuni & ETF-uri cu deținere) se ia în considerare rezidența fiscală a emitentului (și nu țara bursei unde emitentul este listat, sau țara de rezidență a brokerului prin care tranzacționați). Exemplu: dacă un client tranzacționează prin brokerul rezident fiscal român TSLA.US, TSLA.IT, TSLA.DE, rezultatul cumulat din tranzacțiile cu toate aceste instrumente financiare se declară ca fiind obținut din US (țara de rezidență fiscală a Tesla) și pot fi compensate doar cu rezultate obținute în urma tranzacțiilor cu emitenți care au rezidență fiscală americană.

12. Cum se realizează compensarea cu rezultatele din anii anteriori, precum și cu alte categorii de venituri (investiții, chirii, agricultura, etc)?

Conform art. 119 din Codul fiscal, pierderile nete anuale din transferul titlurilor de valoare, și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului de investiții, se pot recupera în următorii 7 ani consecutivi, din câștigurile nete anuale de același tip și din aceleași tari din care s-au înregistrat pierderile inițiale. Astfel, pot fi compensate pierderi nete anuale din transferul titlurilor de valoare emise de emitenți romani cu câștiguri nete anuale din tranzacționarea de CFD-uri prin XTB înregistrate în următorii 7 ani consecutivi însă nu pot fi compensate pierderile din transferul titlurilor de valoare cu veniturile din cedarea folosinței bunurilor, sau altele asemenea, și nici pierderile din tranzacționarea de CFD-uri prin XTB cu câștigurile din tranzacționarea de titluri de valoare emise de rezidenți străini.

Reportarea se efectuează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 7 ani consecutivi. Totodată, dreptul la reportare este personal și netransmisibil. Pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei de 7 ani consecutivi, reprezintă o pierdere definitivă.

13. În ce condiții și în ce cuantum se plătește CASS?

Conform art. 170 din Codul fiscal, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează de către persoana fizică care a realizat în cursul anului trecut sau estimează să realizeze în cursul anului curent venituri din investiții (cumulat cu alte tipuri de venituri supuse contribuției, cum ar fi din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, din asocieri cu persoane juridice, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultura și piscicultura și din alte surse) ce depășesc plafonul a 12 salarii minime brute aferente anului respectiv, atât din România cât și din străinătate. În acest caz, CASS este datorată la nivelul plafonului de 12 salarii minime brute.

Astfel, se datorează CASS doar dacă :

• Pentru anul 2020, veniturile cumulate sunt mai mari de 26.760 lei. Astfel, CASS datorată pentru anul 2020 este în sumă fixa de 2.676 lei (indiferent de valoarea veniturilor cumulate obținute, câtă vreme acestea sunt mai mari de 26.760 lei/an);
• Pentru anul 2021, veniturile cumulate sunt mai mari de 27.600 lei. Astfel, CASS datorată pentru anul 2021 este în sumă fixa de 2.760 lei (indiferent de valoarea veniturilor cumulate obținute, câtă vreme acestea sunt mai mari de 27.600 lei/an).
• Pentru anul 2022, veniturile cumulate sunt mai mari de 30.600 lei. Astfel, CASS datorată pentru anul 2022 este în sumă fixă de 3060 lei (indiferent de valoarea veniturilor cumulate obținute, câtă vreme acestea sunt mai mari de 30.600 lei/an).

Declararea veniturilor estimate în anul curent și a veniturilor realizate în anul precedent se realizează tot prin intermediul Declarației Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formularul 212), declarație ce trebuie depusă până la data de 25 mai al anului curent pentru venitul estimat/25 mai al anului următor pentru venitul realizat. Astfel, termenul de declarare pentru CASS-ul aferent veniturilor obținute în anul 2020 și al veniturilor estimate pentru anul 2021 este 25 mai 2021. Termenul de plată al CASS este 25 mai al anului următor celui pentru care se datorează contribuția.

Este important de precizat ca declararea venitului estimat pentru CASS-ul aferent anului curent este opțională. Aceasta opțiune va este favorabilă în situația în care nu aveți calitatea de salariat și nici de persoana asigurată fără plata contribuției deoarece, prin depunerea Declarației Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, dobândiți calitatea de asigurat al sistemului public de asigurări sociale de sănătate de la data depunerii declarației. Totuși, în situația în care nu realizați venitul estimat în cursul anului (ex.: realizați venituri anuale cumulate sub nivelul plafonului pentru CASS), veți datora totuși CASS la nivelul a 6 salarii minime (1,380 RON pentru anul 2021).

Așadar, atunci când obții venituri din investiții este esențial să cunoști reglementările în vigoare cu privire la impozitarea acestor venituri. Dacă vrei să afli mai multe informații utile despre instrumentele financiare și investiții, te așteptă să te înscrii la cursurile AS Financial Markets.

Citește și: În ce investesc cei mai bogați oameni ai lumii?

Surse articol:

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Brosura_Criptomonede_2021.pdf

www.xtb.com/ro

Sursa foto: Pixabay.com, canva.com