combaterea-spalarii-banilor-reglementari
Combaterea spălării banilor

Studiu privind impactul terorismului, amenzi pentru Wells Fargo și Microsoft și alte noutăți privind activitățile de combaterea spălării banilor!

Pentru că știm cât este de important să fii la curent cu tot ce se întâmplă la nivel mondial în domeniul combaterii și prevenirii spălării banilor, ți-am pregătit un material informativ cu cele mai recente noutăți. Documentul a fost realizat de Ion Radu, lector AS Financial Markets și specialist cu o experiență îndelungată în probleme legate de prevenirea spălării banilor, sancțiuni financiare internaționale și FATCA. 

Top 5 noutăți AML

Iată care sunt Top 5 cele mai recente noutăți privind activitățile de combatere și prevenirea spălării banilor la nivel mondial din perioada 15.03-14.04.2023:

1. Parlamentul European a adoptat 3 propuneri legislative pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

spalarea-banilor-legislatie

Comitetul pentru Afaceri Economice și Monetare și Comitetul pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din Parlamentul European au dezbătut și adoptat cele trei propuneri legislative din Pachetul UE propus în 2021 pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului, după cum urmează:

1.1 Regulament unic European – un nou regulament care să stabilească reguli unitare în următoarele 3 domenii:

  • măsurile de cunoaștere a clientelei;
  • transparența beneficiarului real;
  • limitarea utilizării abuzive a instrumentelor la purtător.

1.2. A șasea directivă privind combaterea spălării banilor (6AMLD)– care abrogă Directiva a 4-a (2015/849) și reglementează cu precădere supravegherea națională, unitățile de informații financiare (ONPCSB în cazul României), cooperarea la nivel național și european, precum și accesul părților implicate la informații și registre.

1.3. Regulamentul de constituire a unei Autorități Europene de Combatere a Spălării Banilor (AMLA) – cu competențe de supraveghere și de investigare pe teritoriul UE.

De menționat că în acest context Comitetul Juridic a decis să nu emită o opinie în acest demeres legislativ.

Principalele modificări votate de cele 2 comitete sunt următoarele:

  • diminuarea limitei pentru plățile în numerar la 7.000EUR și stabilirea unui plafon de 1.000EUR pentru transferurile de criptomonede, în cazul în care clientul nu poate fi identificat;
  • interzicerea acordării vizei de ședere și a cetățeniei în schimbul transferurilor de capital;
  • crearea unui registru cu informații privind proprietatea unor bunuri, cum ar fi iahturi, avioane și mașini în valoare de peste 200 000 EUR sau bunuri depozitate în zone libere;
  • coborârea pragului de identificare a beneficiarului real la 15% plus o acțiune, și 5% plus o acțiune în cazul persoanelor juridice din industria extractivă și alte industrii expuse unui risc mai mare de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului;
  • informațiile privind beneficiarii reali deținute în registrele centrale naționale să fie disponibile în format digital, într-o limbă oficială a UE, plus limba engleză, și să includă informații curente și istorice pentru o perioadă definită.
  • noua autoritate (AMLA) ar urma să monitorizeze riscurile și amenințările din interiorul și din afara UE și să supravegheze în mod direct anumite instituții de credit și instituții financiare, în funcție de nivelul lor de risc. Inițial, va supraveghea 40 de entități cu cel mai ridicat profil de risc rezidual, cel puțin o instituție din fiecare stat membru.
  • noua autoritate (AMLA) va avea competența de a stabili țările terțe cu risc sporit de spălarea banilor.

Noile propuneri vor fi dezbătute într-o viitoare sesiune plenară a Parlamentului European.

2. EBA a emis două noi Ghiduri în demersul de a limita fenomenul de de-risking (unwarranted de-risking) în piața financiar-bancară.

ghiduri-eba-spalarea-banilor

Ghidul (EBA/GL/2023/03) care actualizează Ghidul referitor la măsurile de precauție privind clientela și factorii pe care instituțiile de credit și instituțiile financiare trebuie să îi ia în considerare la evaluarea riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului (EBA/GL/2021/02), în vederea gestionării eficiente a riscurilor de SB/FT asociate cu organizațiile fără scop lucrativ.

Aceste noi orientări reprezintă practic o anexă la EBA/GL/2021/02, care stabilesc ce ar trebui să facă instituțiile financiare pentru a identifica și evalua riscul de SB/FT asociat clienților care sunt organizații fără scop lucrativ (ONG). Orientările cuprinse în anexă ajută instituțiile financiare să înțeleagă mai bine modul în care sunt organizate ONG-urile și modul în care acestea funcționează în practică. Totodată, evidențiază patru factori de risc de SB/FT necesar a fi evaluați: guvernanța și controlul; reputația; modalitățile de finanțare și jurisdicțiile în care operează.

Ghidul (EBA/GL/2023/04) privind politicile și controalele pentru gestionarea eficientă a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului atunci când se oferă acces la servicii financiare.
Ghidul clarifică interacțiunea dintre accesul la servicii financiare și obligațiile instituțiilor în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv în situațiile în care clienții au motive legitime pentru a nu putea îndeplini cerințele privind precauțiile necesare în ceea ce privește clientela. Acestea evidențiază faptul că, înainte de a lua decizia de a respinge un client, trebuie să se ia în considerare mai multe opțiuni. Totodată, ghidul prevede etapele pe care instituțiile ar trebui să le urmeze atunci când evaluează posibilitățile de a refuza sau de a pune capăt unei relații de afaceri cu un client in contextul riscurilor asociate SB/FT.

Ghidurile vor intra în vigoare la trei luni după publicarea în limbile oficiale UE, termenul acordat autorităților pentru traducerea documentelor fiind de două luni.

3. The Institute for Economics and Peace a publicat cea de-a zecea ediție a Indexului Global al Terorismului 2023.

raport-impactul-terorismului

Indicele global este un studiu cuprinzător care analizează impactul terorismului în 163 de țări, ceea ce acoperă 99,7 % din populația la nivel global.

Raportul evidențiază câteva concluzii relevante:

  1. Terorismul motivat ideologic continuă să fie cel mai răspândit tip de terorism;
  2. Conflictele violente rămân principalul motor al terorismului, peste 88% dintre atacuri și 98% dintre decesele provocate de terorism în 2022 având loc în țări aflate în conflict;
  3. Dronele evoluează rapid și schimbă modul în care se desfășoară conflictele și atacurile teroriste;
  4. Atacurile teroriste au devenit în 2022 mai letale, ucigând în medie 1,7 persoane per atac, față de 1,3 decese în 2021;
  5. Statul Islamic și afiliații acestuia au rămas cel mai activ grup terorist din lume în 2022.

Nominalizăm mai jos cu titlu de exemplu evaluări din fiecare categorie de risc (10/8/6/6/4/4/2/0): Afganistan 8,82; Pakistan 8,16; Egipt 6,63; Turcia 5,60; SUA 4,79; Franța 4,41; Germania 4,24; Marea Britanie 3,84; Rusia 3,79; Italia 3,29, Austria 2,67; Olanda 2,12; Cipru 1,39; România 0,68; Danemarca 0,15; Ungaria 0,00; Polonia 0,00.

4. Acționarii INSTEX au votat în favoarea dizolvării organizației în cadrul adunării generale extraordinare din luna martie 2023.

Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și UK au decis să lichideze INSTEX (Instrument in Support of Trade Exchanges), organizație de tip SPV (special-purpose vehicle) înființată de Franța, Germania și UK în 2019 pentru a facilita comerțul legitim între Europa și Iran, în special în ceea ce privește bunurile umanitare. În ultimii 4 ani, țările membre UE, prin INSTEX, au încercat în mod constant să promoveze și faciliteze schimburile comerciale cu Iranul, evitând tranzacțiile în USD și sistemul de tranzacționare SWIFT. Având în vedere refuzul constant al Iranului de a se angaja în colaborarea cu organizația europeană, acționarii au ajuns la concluzia că nu mai există niciun motiv pentru a menține INSTEX operațională.

5. Trezoreria SUA a publicat, în premieră, evaluarea de risc privind serviciile financiare descentralizate (DeFi) în contextul criminalității financiare, „Illicit Finance Risk Assessment of Decentralized Finance”.

DeFi este o tehnologie financiară emergentă bazată pe registre distribuite (distributed ledgers-DL), așa zisă tehnologie blockchain, similară celor utilizate de criptomonede, și care facilitează tranzacțiile peer-to-peer (P2P) cu active virtuale. Evaluarea constată că actorii iliciți, inclusiv infractorii cibernetici de tip ransomware, hoții, escrocii, și actorii cibernetici din Republica Populară Democrată Coreeană, utilizează serviciile DeFi în procesele de stratificare și integrare a spălarii banilor. Sunt exploatate vulnerabilitățile sistemelor de reglementare, de supraveghere și de control AML/CFT, precum și vulnerabilitățile privind tehnologia care stă la baza serviciilor DeFi. Materialul face recomandări pentru administrarea riscurilor identificate și prezintă amenințările, tehnicile și metodele ultilizate de infractori, însoțite de numeroase exemple.

microsoft-wells-fargo-incalcarea-restrictiilor-ofac

Evenimentul lunii: două din cele mai mari companii la nivel mondial, Wells Fargo, a 5-a bancă la nivel global și a 3-a din SUA, și Microsoft au fost sancționate de autoritățile din SUA pentru încălcarea restricțiilor privind sancțiunile internaționale gestionate de OFAC cu 97,8 și respectiv 3,3 millioane USD.

Alte evenimente importante privind combaterea și prevenirea spălării banilor din perioada 15 martie-14 aprilie 2023

În documentul atașat vei găsi și alte noutăți importante privind activitățile de combatere și prevenirea spălării banilor la nivel global, din perioada 15.03.2023 -14.04.2023:

Citește și: Statistici și fapte interesante privind activitățile de spălarea banilor

Sursa foto: 123rf.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *