Studiu UE privind sectoarele cu risc ridicat de corupție

Corupția rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru transparență și integritate în Uniunea Europeană, afectând economia, administrația publică și încrederea cetățenilor în instituții. Un studiu recent al UE analizează sectoarele cu risc ridicat de corupție, evidențiind vulnerabilitățile și provocările specifice fiecărui domeniu. Vă prezentăm în acest articol concluziile studiului respectiv, dar și alte noutăți privind activitățile de combaterea spălării banilor din perioada 01-15 noiembrie 2024!

Studiu CE privind domeniile cu risc ridicat de corupție la nivelul UE

În data de 04 noiembrie 2024, Comisia Europeană a publicat studiul „Domeniile cu risc ridicat de corupție în statele membre ale UE: o cartografiere și o analiză aprofundată” care identifică domeniile cele mai expuse riscului de corupție și care oferă o analiză aprofundată a naturii și a motivelor care stau la baza acestor riscuri.

În primul rând, se remarcă faptul că documentul nu oferă o definiție a corupției unanim acceptată la nivel european și adoptă o definiție cuprinzătoare a corupției ca fiind „abuzul de putere în vederea obținerii unui câștig personal”. Cu toate acestea, analiza se extinde chiar dincolo de această conceptualizare și include alte infracțiuni strâns legate, inclusiv frauda, spălarea banilor, evaziunea fiscală și crimă organizată.

Care sunt domeniile cu cel mai ridicat risc de corupție?

Documentul CE identifică șase sectoare ca având cel mai ridicat risc de corupție:

1. asistența medicală
2. finanțele
3. achizițiile publice
4. apărarea și securitatea
5. construcțiile și infrastructura
6. sportul

Criteriile de evaluare au avut în vedere:

• impactul asupra populației, comunităților, angajaților și consumatorilor din întreaga UE
• domeniile respective oferă produse și servicii de bază, de consum zilnic, de care depinde populația din UE

Studiul constată că grupurile de criminalitate organizată (GCO) joacă roluri diferite în domeniile cu risc ridicat, fiind cu precădere prezente în sectoarele financiar, al construcțiilor și sportiv. Acest lucru se datorează diversității orizontale a acestor sectoare, vulnerabilităților digitale, reglementării și supravegherii fragmentate, vulnerabilității politice a autorităților de supraveghere, rentabilității riscului, precum și atragerii de beneficii monetare de valoare mare și rapide.

Tacticile și comportamentul grupurilor de criminalitate organizată

În ultimele decenii, GCO și-au maturizat și și-au specializat tacticile și comportamentul. Cercetătorii concluzionează că stabilitatea băncilor, supravegherea inegală și atractivitatea proprietăților imobiliare și a altor investiții fac din UE un loc extrem de dorit pentru ca GCO să ascundă active, să spele fonduri ilicite și să caute noi oportunități.

În mod ironic, statul de drept bine dezvoltat din UE face din aceasta o destinație mai favorabilă decât țările de origine ale infractorilor, unde băncile și alte societăți financiare nu sunt la fel de sigure și de fiabile și sunt vulnerabile la incertitudinea politică. Infiltrarea criminalității organizate în sectorul sportiv – inclusiv în ligile mai mici, cu profil scăzut, unde aranjarea meciurilor și alte scheme pot fi mai ușor de ascuns – este deosebit de îngrijorătoare.

Rolul reglementărilor, supravegherii și procedurilor guvernamentale diferă de la un domeniu la altul, având o importanță mai mare în sectoarele finanțelor, sănătății, achizițiilor publice, construcțiilor și infrastructurii. Aici, având în vedere rolul proeminent al oficialilor aleși și publici, riscurile și realitățile de luare de mită, favoritism, conflict de interese, trafic de influență și capturarea politicilor sunt deosebit de ridicate.

Elementele criminale sunt capabile să dezvolte expertiză în ceea ce privește operațiunile guvernamentale și limitele reglementării și aplicării legii. Așa-numita „corupție legală” poate lua forma unor contribuții de campanie canalizate prin intermediul unor terțe părți, a unor activități de lobby lipsite de etică sau bazate pe amenințări și a unor favoruri care eludează legea.

Pe lângă tacticile îndoielnice și ilegale de obținere a unor decizii favorabile, companiile fac presiuni și pentru a modifica legile, reglementările și politicile în vederea facilitării supravegherii și a legalizării activităților anterior ilegale. O mare parte a corupției are loc în zone gri care scapă controlului.

Companiile din domeniul apărării, sănătății și construcțiilor se bazează în mare măsură pe deciziile guvernamentale și pe finanțarea publică, ceea ce înseamnă că sunt nevoite să interacționeze cu instituțiile și funcționarii publici. De obicei, probitatea acestor interacțiuni este invers proporțională cu nivelul lor de transparență. Există un număr limitat de companii care se califică pentru contractele publice care adesea sunt complexe și opace, ceea ce favorizează acțiunile ilicite.

Ghiduri ABE aplicabile instituțiilor financiare pentru conformitatea cu sancțiunile internaționale

Autoritatea Bancară Europeana (ABE) a emis două seturi de ghiduri care stabilesc standarde la nivel european privind mecanismele de guvernanță, politicile, procedurile și controalele pe care instituțiile financiare trebuie să le aplice pentru a respecta măsurile restrictive privind sancțiunile internaționale.

Este vorba despre:

• EBA/GL/2024/14 – setul de orientări se adresează tuturor instituțiilor financiare
• EBA/GL/2024/15 – ghidul este specific prestatorilor de servicii de plată (PSP) și prestatorilor de servicii de criptoactive (CASP-crypto-asset service providers).

Curs Active digitale – Află TOTUL despre criptoactive: tipuri, caracteristici, principalele riscuri și forme de investiții!

Ghidurile conțin dispoziții care sunt necesare pentru ca instituțiile menționate să se asigure că sistemele de guvernanță și de gestionare a riscurilor sunt solide și suficiente pentru a face față riscului ca acestea să încalce sau să eludeze măsurile restrictive privind sancțiunile internaționale.

Ghidul EBA/GL/2024/14: principalele precizări

Ghidul EBA/GL/2024/14 precizează că instituțiile financiare trebuie:

• să implementeze politici, proceduri și controale, actualizate permanent pentru respectarea măsurilor restrictive;
• să dispună de o structură de guvernanță solidă, în cadrul căreia responsabilitatea pentru respectarea măsurilor restrictive să fie alocată în mod clar;
• să efectueze o evaluare a expunerii la măsuri restrictive, care ar să fundamenteze decizia instituțiilor cu privire la tipurile de controale și măsuri pe care trebuie să le aplice pentru a respecta în mod eficace măsurile restrictive. Instituțiile să asigure astfel că politicile, procedurile și controalele implementate privind măsurile restrictive sunt proporționale cu expunerea la măsurile restrictive și, în special, că în toate domeniile dispun de resursele necesare pentru a asigura respectarea strictă a măsurilor restrictive.

Ghidul EBA/GL/2024/15: aspecte importante

Ghidul EBA/GL/2024/15 prevede că PSP și CASP care efectuează transferuri de fonduri sau de criptoactive trebuie:

• să aleagă un sistem de verificare(screening) care să fie adecvat și fiabil pentru a se conforma în mod eficient obligațiilor privind măsurile restrictive;
• să definească setul de date și informații care sunt analizate și verificate în raport cu măsurile restrictive
• să verifice și analizeze informațiile pentru a identifica dacă o persoană, o entitate sau un organism este desemnat, precum și pentru a gestiona riscurile de încălcare și eludare a măsurilor restrictive privind sancțiunile internaționale.

Ghidurile se vor aplica începând cu 30 Decembrie 2025.

Ghid FATF de evaluare națională a riscului de spălarea banilor

FATF a publicat ghidul de evaluare națională a riscului de spălarea banilor. Documentul a fost realizat pe baza experienței din ultimii 10 ani în contextul celor 90 de evaluări realizate de țările membre.

Identificarea, evaluarea și înțelegerea riscurilor legate de spălarea banilor, finanțarea terorismului și riscurilor de finanțare a proliferării reprezintă o parte esențială a implementării eficiente a unui regim național de combatere a spălare a banilor, finanțării terorismului (AML/CFT) care include legi, reglementări, măsuri de punere în aplicare și alte măsuri de atenuare a riscurilor de ML/TF.

Rezultatele evaluării naționale a riscurilor furnizează informații esențiale instituțiilor financiare necesare propriilor evaluări și măsuri de reducere a riscurilor.

Metodologia propusă implică analiza amenințărilor și vulnerabilităților în funcție de o serie de factori, cum ar fi sectoare, activități, locații geografice, tipuri de clienți, produse și canale de distribuție precum și elaborarea de măsuri de reducere a riscurilor bazate pe statistici cantitative, calitative și evaluări, în vederea consolidării sistemului AML al țării.

Evaluarea națională trebuie să considere de asemenea riscurile transfrontaliere, și impactul acestora în context național și internațional.

România a publicat evaluarea națională de risc în noiembrie 2022. În conformitate cu prevederile Legii nr.129/2019, Oficiul Național de Prevenire și Combaterea a Spălării Banilor (ONPCSB) este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel național, evaluare care se realizează în cooperare cu alte autorități și instituții relevante din domeniu. Evaluările naționale sunt întocmite ținând cont de concluziile evaluării privind riscurile de spălare de bani și finanțare a terorismului realizate de Comisia Europeană și sunt actualizate cel puțin o dată la 4 ani.

Curs Evaluarea riscurilor SB/FT – Află modul de evaluarea a Riscului Supranațional și Național și impactul acestora asupra evaluării riscului SB/FT

Află toate noutățile AML din perioada 01-15 noiembrie 2024 din documentul PDF atașat:

Evenimentul perioadei: Metro Bank amendă de 19 mil. euro

Autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie (FCA) a amendat Metro Bank cu 16 milioane de lire sterline (19,12 milioane de euro) pentru deficiențe în controalele privind combaterea spălării banilor.

Conform FCA, banca nu a implementat în mod corespunzător sistemele și controalele necesare pentru a monitoriza peste 60 de milioane de tranzacții, cu o valoare de peste 51 de miliarde de lire sterline, pentru riscurile de spălare a banilor între 2016 și 2020. Deși banca și-a automatizat sistemele de monitorizare a tranzacțiilor în 2016, sistemul nu a funcționat în mod adecvat.

Declarația perioadei: Andrea Gacki – director FINCEN

Declarația perioadei aparține directorului FINCEN Andrea Gacki, care în data de 13 noiembrie 2024 a afirmat: „Deși GenAI are un potențial extraordinar ca tehnologie nouă, actorii malefici încearcă să o exploateze pentru a frauda companiile și consumatorii americani, inclusiv instituțiile financiare și clienții acestora”.

Declarația a fost acordată cu ocazia alertei FINCEN privind scheme de fraudă asociate cu utilizarea inteligenței artificiale generativă (GenAI).

Sursa foto: 123rf.com