Acord European privind reguli mai stricte pentru combaterea spălării banilor

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord în ceea ce privește pachetul privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Acordul are ca scop îmbunătățirea modului în care sistemele naționale de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului sunt organizate și funcționează împreună. De asemenea, prin acest acord se va asigura că fraudatorii, crima organizată și teroriștii nu vor mai avea spațiu pentru legitimarea veniturilor lor prin intermediul sistemului financiar. Află mai multe detalii despre acest acord, dar și alte evenimente AML importante!

Consiliul și Parlamentul European încheie un acord privind reguli mai stricte pentru combaterea spălării banilor

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord în ceea ce privește pachetul privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Acest acord stabilește că toate normele aplicabile sectorului privat vor fi transferate într-un nou regulament, în timp ce directiva se va referi la organizarea sistemelor instituționale la nivel național în statele membre.

Noile norme vor acoperi cea mai mare parte a sectorului criptoactivelor, obligând toți prestatorii de servicii de criptoactive (CASP) la măsuri de precauție privind clientela atunci când efectuează tranzacții în valoare de cel puțin 1 000 EUR. Acordul adaugă și măsuri de atenuare a riscurilor legate de tranzacțiile cu portofele negăzduite.

Alte sectoare vizate de măsurile de precauție privind clientela și de obligațiile de raportare vor fi cele ale comercianților de bunuri de lux, cum ar fi metale prețioase, pietre prețioase și bijuterii, precum și sectoarele ceasornicarilor și orfevrilor. Comercianții de autoturisme, aeronave și iahturi de lux, precum și de bunuri culturale (cum ar fi operele de artă) vor deveni, de asemenea, entități obligate.

Acordul provizoriu subliniază că sectorul fotbalului prezintă un risc ridicat și include în lista entităților obligate și cluburile de fotbal profesionist și agenții profesioniști din sectorul fotbalului. Întrucât sectorul și riscurile asociate sunt supuse unor mari variații, statele membre vor dispune de flexibilitatea de a le elimina de pe listă dacă riscul prezentat este scăzut.

Normele se aplică după o perioadă de tranziție de 5 ani de la intrarea în vigoare, comparativ cu 3 ani pentru celelalte entități obligate. Măsuri de precauție sporite au fost introduse pentru relațiile transfrontaliere de corespondență pentru prestatorii de servicii de criptoactive, dar și pentru relații de afaceri cu persoane cu disponibilități financiare ridicate care presupun gestionarea unui volum mare de active.

În ceea ce privește plățile în numerar, acestea vor fi limitate la maxim 10.000 EUR, statele membre având flexibilitatea de a impune o limită maximă mai mică. În plus, entitățile obligate vor trebui să legitimeze și să verifice identitatea persoanelor care efectuează tranzacții ocazionale în numerar cu sume cuprinse între 3.000 EUR și 10.000 EUR.

Acordul stabilește pragul pentru beneficiarii reali la 25% și clarifică faptul că noțiunea de beneficiar real se bazează pe cele două componente – proprietate și control – care trebuie analizate împreună pentru a identifica toți beneficiarii reali ai entității juridice respective sau ai diferitelor tipuri de entități, inclusiv entitățile din afara UE, atunci când își desfășoară activitatea în UE sau achiziționează bunuri imobile în UE. Acordul prevede înregistrarea beneficiarilor reali ai tuturor entităților străine care dețin bunuri imobile, cu aplicare retroactivă de la 1 ianuarie 2014.

Alte noutăți AML importante din perioada 15-31 ianuarie 2024

Printre evenimentele AML importante din a doua jumătate a lunii ianuarie 2024 se numără emiterea unui nou Ghid ABE privind factorii de risc SB/FT și actualizarea listei țărilor cu risc ridicat.

Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a extins orientările privind factorii de risc de spălare a banilor (ML) și de finanțare a terorismului (TF) la furnizorii de servicii de cripto-active (CASP).

Noul ghid (EBA/GL/2024/01) evidențiază atât factorii de risc de ML/TF specifici sectorului cât și măsurile aferente de administrare a riscurilor. Documentul furnizează o listă neexhaustivă a diferiților factori care pot indica expunerea CASP la niveluri mai mari sau mai mici ale riscului de spălare de bani, trafic de influență în legătură cu clienții, cu produsele, canalele de distribuție și cu riscul geografic. Orientările explică, de asemenea, modul în care CASP ar trebui să își ajusteze măsurile de control intern, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de analiză blockchain. Având în vedere interdependența cu sectorul financiar, noile orientări includ, de asemenea, îndrumări adresate instituțiilor de credit și financiare care au clienți CASP sau care sunt expuse direct sau indirect la activele crypto.

Citește și: Spălarea banilor cu criptomonede: scheme frauduloase și studii de caz interesante

CE a actualizat lista țărilor terțe cu deficiențe strategice

Comisia Europeană a actualizat lista țărilor terțe cu deficiențe strategice în ceea ce privește regimurile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și care prezintă pericole semnificative pentru sistemul financiar al Uniunii. Prin Regulamentul delegat (UE) 2024/163 al Comisiei de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2016/1675 Insulele Cayman și Iordania au fost eliminate din Anexa țărilor terțe cu un grad ridicat de risc.

În prezent lista conține 27 de țări după cum urmează :

1. Afghanistan(2016)
2. Africa de Sud (2023)
3. Barbados(2020)
4. Burkina Faso(2022)
5. Cameroon(2023)
6. D.R.Congo(2023)
7. Filipine(2022)
8. Gibraltar(2023)
9. Haiti(2022)
10. Jamaica(2020)
11. Mali(2022)
12. Myanmar(2020)
13. Mozambique(2023)
14. Nigeria(2023)
15. Panama(2020)
16. Senegal(2022)
17. Syria(2016)
18. Sudanul de Sud(2022)
19. Trinidad and Tobago(2018)
20. Tanzania (2023)
21. Uganda(2016)
22. Vanuatu(2016)
23. Vietnam(2023)
24. Yemen(2016)
25. Emiratele Arabe Unite(2023)
26. Iran(2016)
27. Coreea de Nord(2016)

Găsiți lista actualizată în format pdf pe site-ul www.cursuribursa.ro

În contextul riscului geografic remarcăm publicarea Indicelui de Percepție al Corupției ediția 2023 de către Transparency International. Media globală rămâne neschimbată de peste un deceniu, la 43 din 100. Mai mult de două treimi dintre țări au un scor sub 50, în timp ce 23 de țări au scăzut la cel mai mic scor de până acum.

Iată scorul unor țări relevante din fiecare clasă de risc :

• Danemarca 90(90 în 2022) s-a clasat pe primul loc;
• Austria 71(71 în 2022);
• Lituania 61(61 în 2022);
• Malta 51(51 în 2022);
• România 46(46 în 2022);
• Moldova 42(39 în 2022);
• Pakistan 29(27 în 2022)
• Somalia 11(12 în 2022) care s-a clasat pe ultimul loc.

Scorul mediu al Europei de Vest și al UE este 65, cu un maxim de 90(=) pentru Danemarca și un minim de 42 pentru Ungaria(=). Cele mai mari schimbări au fost înregistrate de Afganistan 20 care a scăzut cel mai mult (-4) și Egipt 35 care a crescut cel mai mult (+5).

Descoperă și alte noutăți AML importante în documentul atașat:

Evenimentul perioadei 15-31 ianuarie 2024

Un iranian rezident în UK, a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru că a condus şi organizat un sistem ilegal de transfer de bani de tip hawala. El a acționat ca un intermediar de încredere, acceptând plăți de la migranți sau de la familiile acestora și apoi eliberând bani bandelor criminale după finalizarea călătoriilor lor în Marea Britanie. Pentru aceste servicii percepea un comision. Anchetatorii britanici au identificat registre şi tranzacţii în valoare de circa 1,6 milioane lire sterline.

Declarația perioadei 15-31 ianuarie 2024

Declarația perioadei aparține președintei și CEO al Nasdaq, Adena Friedman, care a vorbit despre Raportul Nasdaq: „Global Financial Crime”: „Spălarea banilor și frauda reprezintă o problemă de 3,1 trilioane de dolari la nivel global. Și mai este o problemă de jumătate de trilion de dolari în ceea ce privește tranzacțiile frauduloase care au loc în sistemul financiar. Apoi, există și alte comportamente nefaste auxiliare. Așadar, este vorba de o problemă de aproape 4 trilioane de dolari. Băncile au fost puse în prima linie pentru a încerca să rezolve această problemă, dar nu o pot face singure. Și, sincer, nici măcar nu o pot face doar între ele. Trebuie să aibă un parteneriat public-privat.”

*Articolul a fost pregătit de Ion Radu, lector AS Financial Markets al programului Prevenirea și combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și sancțiuni internaționale

Dacă vrei să afli și alte evenimente importante privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, îți recomandăm să citești și: Retrospectivă 2023: cele mai importante evenimente AML