INTERPOL a emis prima sa „Silver Notice” – ce vizează urmărirea activelor spălate peste granițele internaționale

În prima jumătate a lunii ianuarie 2025, domeniul prevenirii spălării banilor (AML) a cunoscut evoluții semnificative care vor influența atât reglementările, cât și practicile internaționale. Printre cele mai importante noutăți se numără aplicarea Regulamentului DORA începând cu 17 ianuarie 2025, o măsură esențială pentru consolidarea rezilienței operaționale digitale în sectorul financiar. De asemenea, INTERPOL a emis prima „Silver Notice”, un instrument inovator destinat urmărirea activelor spălate la nivel internațional, marcând un pas important în combaterea infracțiunilor financiare transfrontaliere. În plus, MONEYVAL a publicat rapoarte de progres pentru Estonia și Slovacia, evidențiind progresele și provocările în implementarea standardelor AML. Află toate noutățile AML importante din perioada 01-17 ianuarie 2025!

INTERPOL a emis prima sa „Silver Notice” – ce vizează urmărirea activelor spălate peste granițele internaționale

În 10.01.2025, INTERPOL a publicat prima notificare de argint pentru a ajuta la depistarea și recuperarea bunurilor criminale, la combaterea crimei organizate transnaționale și la consolidarea cooperării polițienești internaționale. Notificarea de argint inaugurală, solicitată de Italia, caută detalii despre activele unui membru senior al mafiei.

“Notificările de argint” (Silver Notices) sunt cea mai nouă adăugare la sistemul de alertă cu coduri de culori al INTERPOL, care permite țărilor să partajeze informații și solicitări la nivel global. Această inițiativă pilot, care implică 52 de țări, se va desfășura cel puțin până în noiembrie 2025.

Prin Silver Notices and Diffusions, țările membre pot solicita informații despre bunurile legate de activitățile criminale ale unei persoane, cum ar fi frauda, ​​corupția, traficul de droguri, infracțiunile de mediu și alte infracțiuni grave. Acesta va facilita localizarea, identificarea și obținerea de informații despre activele spălate, inclusiv proprietăți, vehicule, conturi financiare și afaceri. Țările pot utiliza ulterior astfel de informații ca bază pentru angajamentul bilateral, inclusiv cererile bilaterale de confiscare, confiscare sau recuperare a activelor, sub rezerva legislației naționale.

Regulamentul DORA se aplică începând cu 17 ianuarie 2025

Regulamentul (UE) 2022/2554 privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) din 14.12.2022 se aplică începând cu 17 ianuarie 2025. Actul normativ stabilește norme uniforme privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice ale entităților financiare, cum ar fi băncile, societățile de asigurări și firmele de investiții.

Regulamentul DORA marchează o evoluție fundamentală în modul în care sectorul financiar european abordează securitatea digitală. Prin introducerea unui cadru unificat de cerințe și standarde, DORA consolidează capacitatea entităților financiare de a face față provocărilor digitale moderne, de la atacuri cibernetice până la defecțiuni tehnologice.

Această legislație nu reprezintă doar un set de reguli, ci un sistem complex menit să asigure că instituțiile financiare pot să își desfășoare activitatea în siguranță în mediul digital actual, protejând atât propriile operațiuni, cât și interesele clienților lor. DORA stabilește un standard înalt pentru reziliența operațională, cerând entităților financiare să dezvolte și să mențină sisteme robuste care pot rezista, adapta și recupera în fața perturbărilor digitale.

Cursul Digital Operational Resilience (DORA): Punerea în practică a unui nou ecosistem al rezilienței digitale – adresează provocările complexe ale punerii în aplicare a noii reglementări.

Obiective:

– Înțelegerea directivei DORA
– Managementul riscurilor operaționale
– Protecție cibernetică și continuitatea activității
– Aplicarea standardelor internaționale
– Conformitate și raportare

Înscrie-te AICI la cursul Digital Operational Resilience (DORA)>>

Rapoarte MONEYVAL privind Estonia și Slovacia

În data de 14.01.2025, MONEYVAL a publicat rapoarte de progres privind Estonia și Slovacia în ceea ce privește conformitatea acestor țări cu recomandările FATF.

Iată care sunt principalele concluzii ale experților:

1. Estonia – MONEYVAL concluzionează că Estonia și-a îmbunătățit eforturile în vederea punerii în aplicare a sancțiunilor financiare specifice legate de terorism și finanțarea terorismului. Sunt necesari pași suplimentari pentru respectarea deplină sau în mare măsură a recomandărilor pe care autoritățile estoniene le-au solicitat pentru o revizuire.

2. Slovacia – MONEYVAL constată că țara a făcut progrese în abordarea unora dintre deficiențele care influențează aplicarea recomandărilor FATF privind organizațiile non-profit, furnizorii de servicii de active virtuale și active virtuale și țările cu risc ridicat. Cu toate acestea, acest progres este insuficient și toate cele trei recomandări rămân evaluate parțial conforme.

Sancțiuni internaționale

În prima jumătate a lunii ianuarie 2025, scena sancțiunilor internaționale a înregistrat câteva evoluții notabile. Printre principalele evenimente se numără:

1. Hackerii guvernului chinez – suspiciune că ar fi vizat OFAC. Hackerii guvernului chinez au vizat biroul Trezoreriei SUA care administrează sancțiunile economice, a raportat Washington Post în ianuarie 2025, identificând țintele unui atac cibernetic dezvăluit anterior de Trezorerie. Se pare că hackerii au furat documente neclasificate într-un „incident major”, însă nu s-a specificat care utilizatori sau departamente au fost afectate.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Trezorerie a refuzat să comenteze, iar ministerul chinez de externe a numit afirmațiile drept „nefondate” și a spus că Beijingul „s-a opus întotdeauna tuturor formelor de atacuri ale hackerilor”.

2. Comisia Europeană (CE) a emis o recomandare prin care îndeamnă statele membre ale Uniunii Europene (UE) să verifice cu atenție investițiile companiilor lor în țări non-UE (numite și investiții în afara UE). Recomandarea se concentrează pe trei sectoare strategice: semiconductori, inteligență artificială și tehnologii cuantice.

Conform recomandării CE, statele membre ar trebui să revizuiască investițiile în străinătate efectuate de persoane fizice sau juridice rezidente sau stabilite în Uniune („investitori din UE”) pentru a desfășura o activitate economică legată de cele 3 sectoare strategice într-o țară terță, cum ar fi:

• achiziționarea unei societăți sau a unei participații într-o societate care permite o participare efectivă la conducerea sau controlul societății („achiziție”);
• absorbția de către o societate a uneia sau mai multor alte societăți sau combinarea a două sau mai multe societăți pentru a forma o nouă societate („fuziune”);
• transferul de imobilizări corporale sau necorporale în urma unui acord contractual, inclusiv proprietate intelectuală sau know-how specific, necesare pentru înființarea sau menținerea unei activități economice în cazul în care acestea formează o parte identificabilă a operațiunilor comerciale ale unei întreprinderi, cu excepția transferului de produse individuale cu dublă utilizare sau software care face obiectul Regulamentului (UE) 2021/821 privind dubla utilizare (9) care nu fac parte din alte bunuri sau servicii mai ample („transferul de active”);
• prima înființare a unei afaceri, inclusiv crearea unei filiale, a unei sucursale sau a unei întreprinderi similare („investiții greenfield”);
• înființarea sau investiția într-o întreprindere care combină resurse pentru a atinge un obiectiv antreprenorial comun cu o altă persoană („asociere în comun”);
• furnizarea de capital, legată de anumite beneficii intangibile, cum ar fi asistența managerială, accesul la rețele de investiții și talente, accesul la piață și accesul sporit la finanțare suplimentară („capital de risc”), în cazul în care investitorul din UE are experiență sau a investit anterior în firme care cedează sau dezvoltarea oricăruia dintre cele trei domenii tehnologice identificate la punctul 1.

Revizuirea ar trebui să excludă investițiile fără control care se limitează la căutarea unei rentabilități a capitalului investit.

3. UE oferă Ucrainei primele 3 miliarde EUR din active rusești înghețate. Bugetul de stat al Ucrainei a primit 3 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, ca parte a inițiativei G7 ERA. În total, UE va oferi 18 miliarde de euro, potrivit premierului Denys Shmyhal. Aceasta este prima tranșă de fonduri din Uniunea Europeană, asigurată prin venituri din activele înghețate ale Rusiei.

Descoperă cele mai importante noutăți AML din perioada 01-17 ianuarie 2025 în documentul atașat:

Citește și: Modificarea criteriilor FATF de includere a țărilor pe lista gri

Sursa foto: Vecteezy.com