recomandari-fatf-spalarea-banilor
Combaterea spălării banilor

FATF a actualizat recomandările privind standardele de combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

Una dintre cele mai importante noutăți privind activitățile de combaterea și prevenirea spălării banilor din ultima jumătate a lunii noiembrie 2023 este actualizarea recomandărilor FATF în privința combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Află din acest articol la ce se referă aceste actualizări, dar și alte evenimente AML din perioada 23-30 noiembrie 2023!

Actualizarea recomandărilor FATF în privința combaterii spălării banilor și finanțării terorismului

Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) a actualizat cele 40 de Recomandări/Standarde internaționale privind combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului. Actualizările se referă la:

1. Identificarea, urmărirea, imobilizarea și confiscarea activelor provenite din infracțiuni.

Amendamentele includ cerințe privind măsurile de confiscare și de indisponibilizare preventivă în context național (R.4 și nota interpretativă aferentă) și măsuri de îmbunătățire a cooperării internaționale în materie de recuperare a activelor (R.38 și nota interpretativă aferentă). Modificările vor consolida competențele și capacitatea autorităților de aplicare a legii și a altor autorități de a identifica și de a urmări bunurile infracționale. De asemenea, acestea stabilesc noi forme de cooperare internațională care subliniază importanța unor canale și mecanisme rapide și eficiente (R.30, 31 și 40 și notele interpretative aferente).

FATF solicită țărilor să facă din recuperarea activelor o prioritate, atât la nivel național, cât și internațional, și să își revizuiască periodic politicile și mecanismele operaționale. Statele trebuie să se coordoneze și să facă schimb de informații la nivel intern, pentru a identifica bunurile infracționale. Acest lucru va necesita schimbări, uneori culturale, pentru a integra recuperarea activelor în lupta împotriva criminalității și pentru a se concentra asupra acestui proces încă de la începutul investigațiilor.

Se solicită statelor să instituie în sistemele lor juridice următoarele elemente esențiale:

  • un regim de confiscare fără condamnare. Aceasta abordare s-a dovedit a fi eficientă, în special atunci când urmărirea penală este puțin probabilă sau imposibilă, și în special pentru a combate spălarea banilor în cazurile infracțiunilor legate de corupție;
  • aplicarea confiscării extinse, în cadrul căreia infractorii sunt privați de bunurile provenite dintr-un stil de viață infracțional sau care depășesc veniturile lor legale cunoscute;
  • reglementarea unor instrumente eficiente pentru a bloca temporar, a sechestra și a reține bunurile suspectate de infracțiuni în timp ce o investigație se află într-un stadiu incipient, inclusiv puterea de a suspenda sau de a refuza tranzacții și de a bloca și sechestra rapid;
  • recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești preliminare și definitive privind bunurile care fac obiectul confiscării.

În final, recomandările FATF subliniază importanța unei bune comunicări și a cooperării „informale” între țări în cadrul procesului de recuperare a activelor.

Pentru o mai bună înțelegere și implementare, concomitent cu această actualizare a celor 40 de Recomandări a fost publicat raportul „Recovering International Proceeds of Crime through Inter-Agency Networks”.

2. Protejarea organizațiilor non-profit (ONP) în contextul finanțării terorismului.

Modificările recent adoptate (R8) subliniază faptul că abordarea pe bază de risc reprezintă elementul central al procesului de identificare, prevenire și combatere a abuzurilor de finanțare a terorismului la care pot fi expuse organizațiile fără scop lucrativ.

Statele trebuie să adopte măsuri adecvate care să asigure:

  • identificarea periodică a organizațiilor care se încadrează în definiția FATF a organizațiilor non-profit și să evalueze riscurile de finanțarea terorismului la care acestea sunt expuse;
  • să dispună de măsuri specifice, proporționale și bazate pe riscuri pentru a aborda riscurile identificate de finanțarea terorismului;
  • să fie conștient de potențialul impact asupra activității legitime a ONP și să țină cont de faptul că obligații disproporționate impuse ONP pot împiedica activitățile legitime ale acestora. R.8 clarifică faptul că statele trebuie să asigure supravegherea și/sau monitorizarea ONP, dar nu trebuie să le includă în categoria entităților raportoare sau să le impună acestora obligația de a aplica măsuri de precauție privind clientela.

În context evidențiem publicarea Ghidului FATF „the Best Practices Paper on Combatting the Terrorist Financing Abuse of Non-Profit Organisations.

Citește și: Raport FATF și Interpol privind fluxurile financiare ilicite provenite din infracțiuni cibernetice

Alte noutăți importante

Printre alte evenimente importante din perioada 23-30 noiembrie 2023, merită amintită evaluarea Transparency International privind modul de gestionare a țărilor UE în ceea ce privește accesul public la informațiile privind beneficiarii reali și investigația jurnalistică „Cyprus Confidential leaks”, care dezvăluie modul în care elita financiară din Rusia și-a pus la adăpost averea pentru a scăpa de sancțiunile internaționale.

Evaluare Transparency International: Societatea civilă și jurnaliștii întâmpină obstacole sau nu pot accesa deloc informații despre beneficiarii reali

În 22 Noiembrie se împlinește un an de la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a anulat accesul public la informațiile privind beneficiarii reali. Transparency International a evaluat modul în care țările au gestionat accesul la registrele menționate în această perioadă şi a constatat că, în prezent, în 13 din cele 27 țări membre UE jurnaliștii și reprezentanții societății civile fie nu pot accesa informațiile, fie trebuie să treacă prin cerințe adesea complexe pentru a-și dovedi interesul legitim.

Următoarele țări încă restricționează accesul la informațiile privind beneficiarii reali: Austria, Belgia, Finlanda, Germania, Irlanda, Italia, Lithuania, Luxemburg și Spania, iar în alte trei țări: Cipru, Malta și Olanda – jurnaliștilor și organizațiilor societății civile nu este permis. În rândul societății civile europene există speranța ca noul pachet legislativ prognozat a fi emis în 2024 va soluționa problema accesului neîngrădit la informațiile privind beneficiarul real în toate țările membre UE.

Investigația jurnalistică „Cyprus Confidential leaks” dezvăluie cum elita financiară din Rusia și-a ascuns activele pentru a scăpa de consecințele sancțiunilor financiare

Începând cu jumătatea lunii Noiembrie 2023, în mass-media internațională au apărut informații privind investigația jurnalistică „Cyprus Confidential leaks”, realizată de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație și de 68 de parteneri media, care dezvăluie modul în care furnizorii de servicii pentru societăți și/sau fiducii și firmele de servicii financiare cu sediul în Cipru au permis elitei financiare din Rusia să își pună la adăpost averea și apoi, când Rusia a invadat Ucraina în 2022, să ascundă și protejeze active de miliarde de dolari de consecințele sancțiunilor financiare iminente.

Ancheta jurnalistică a arătat că aproape 800 de companii și trusturi înregistrate în jurisdicții offshore, deținute sau controlate de cetățeni ruși aflați sub sancțiuni încă din 2014, aveau legături cu Cipru. Au fost astfel identificați 71 de oligarhi ruși care s-au folosit de firmele cipriote de avocatură și de servicii profesionale pentru a-și ascunde activele. Printre aceștia se regăsesc unele dintre cele mai cunoscute și mai influente persoane din Rusia, precum Roman Abramovici, Petr Aven, Alexey Mordashov, Alexander Abramov și Alexander Frolov.

„Cyprus Confidential leaks” atrage atenția asupra importanței respectării stricte a normelor de cunoaștere a clientelei și combaterii spălării banilor în situațiile în care sunt implicate entități înregistrate în jurisdicții care permit constituirea de structuri complexe și opace de acționariat care fac dificilă identificarea beneficiarului real. Mai jos principalele măsuri care contribuie la eficientizarea cadrului intern și previn participarea indirectă în circuite financiare în care sunt implicate persoane desemnate:

  • optimizarea măsurilor de control intern pe procesele de precauție privind clientela
  • consolidarea fluxurilor de monitorizare a tranzacțiilor
  • îmbunătățirea comunicării interne și a raportării
  • colaborare promptă cu autoritățile
  • evaluarea/reevaluarea periodică a riscurilor
  • investiți în training, tehnologie și expertiză

Descoperă și alte noutăți AML importante în documentul atașat:

Evenimentul perioadei 16-30 noiembrie 2023

Binance, cea mai mare bursă de criptomonede la nivel global a fost sancţionată în SUA pentru încălcarea legislaţiei CSB/CFT cu suma record de 4,3 miliarde USD.

Binance este cel mai mare serviciu internațional de schimb valutar virtual din lume, responsabil pentru aproximativ 60% din tranzacționarea la vedere centralizată a monedelor virtuale.

Binance a fost acuzată de încălcările Legii privind secretul bancar (BSA) și încălcările aparente ale programelor de sancțiuni multiple. Încălcările includ incapacitatea de a implementa programe de prevenire și raportare a tranzacțiilor suspecte cu teroriști – inclusiv Brigăzile Al-Qassam ale Hamas, Jihadul Islamic Palestinian (PIJ), Al Qaeda și Statul Islamic din Irak și Siria (ISIS) – atacatori de ransomware, spălători de bani și alți infractori, precum și raportarea tranzacțiilor suspecte între utilizatorii din SUA și cei din jurisdicții sancționate precum Iran, Coreea de Nord, Siria și regiunea Crimeea din Ucraina. Nerespectând obligațiile de combatere a spălării banilor și sancțiunilor, Binance a permis unei game de actori ilegali să facă tranzacții libere pe platformă.

Declarația perioadei 16-30 noiembrie 2023

T. Raja Kumar, Preşedintele FATF : ”Acordarea dreptului de ședere sau cetățenia în schimbul transferurilor de capital și investițiilor ar putea contribui la creșterea economică. Însă acestea pot fi și sunt exploatate de infractori și de corupți care doresc să își spele banii, să își ascundă identitatea și bunurile sau să comită alte infracțiuni”.

Citește și: Cum sunt folosite mixurile de monede virtuale pentru spălarea banilor?

Dacă vrei să te specializezi în domeniul combaterii și prevenirii spălării banilor, să afli care este legislația și să înveți pe baza studiilor de caz, te poți înscrie la unul din cursurile AS Financial Markets pe acest subiect:

Prevenirea și combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și sancțiuni internaționale

KYC/AML/CFT – Vulnerabilități și lecții învățate din cazuistica publică internațională

Evaluarea riscurilor SB/FT

Cunoașterea clientelei și prevenirea spălării banilor în activitatea Caselor de Ajutor Reciproc

Cunoașterea clientelei și prevenirea spălării banilor în asigurări

Sursa foto: 123rf.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *