evaluare-tari-FATF-lista-gri
Combaterea spălării banilor

Modificarea criteriilor FATF de includere a țărilor pe lista gri

Lista gri a FATF cuprinde țări care prezintă deficiențe strategice în sistemele lor de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, însă s-au angajat să colaboreze cu FATF pentru a le remedia. În 17 octombrie 2024, FATF a adus modificări semnificative criteriilor de evaluare și includere a țărilor pe lista gri. Află din acest articol despre ce modificări este vorba, dar și alte noutăți AML importante din perioada 14-18.10.2024!

Modificarea criteriilor FATF de includere a țărilor pe lista gri

FATF a adus modificări semnificative criteriilor de evaluare și includere a țărilor pe lista gri, cu scopul de a reduce presiunile asupra țărilor mai puțin dezvoltate și pentru a se concentra asupra acelor țări care prezintă riscuri mai mari pentru sistemul financiar internațional.

Impactul fluxurilor financiare ilicite este resimțit cel mai puternic de țările slab dezvoltate, deoarece împiedică dezvoltarea sustenabilă. Infracțiunile cum ar fi evaziunea fiscală, corupția, crima organizată, deturnează miliarde de dolari anual de la servicii publice esențiale precum educația și sănătatea. Privarea infractorilor de câștigurile lor ilicite este esențială pentru a ajuta aceste țări să construiască economii și societăți solide.

Prin noile modificări, FATF se va concentra pe țările care prezintă cel mai mare risc pentru sistemul financiar internațional și în contrapartidă va acorda un sprijin mai adecvat țărilor cu capacități reduse.

Conform noilor criterii de evaluare, vor fi evaluate țările care se regăsesc pe lista Băncii Mondiale a țărilor cu venituri ridicate, cu excepția celor cu un sector financiar format din număr redus de instituții bancare și care au active ale sectorului financiar de peste 10 miliarde USD.

În cazul în care jurisdicția face parte din categoria țărilor subdezvoltate, astfel cum este definită de Organizația Națiunilor Unite, aceasta nu va fi prioritară pentru o revizuire activă, cu excepția cazului în care FATF apreciază că prezintă un risc semnificativ de spălare a banilor, de finanțare a terorismului sau de finanțare a proliferării. În astfel de cazuri, țărilor subdezvoltate care intră în procesul de evaluare li se va acorda o perioadă de monitorizare mai extinsă pentru a face progrese în ceea ce privește foaia de parcurs privind acțiunile principale recomandate, de exemplu, o perioadă de observație de doi ani.

Aceste modificări se vor aplica pentru următoarea rundă de evaluări, FATF anticipând că aceste reforme ar putea reduce la jumătate numărul de țări cu nivel scăzut de dezvoltare incluse pe listă gri.

IMPORTANT DE REAMINTIT – Ce conține lista gri a FATF

Lista gri identifică țările cu deficiențe strategice în sistemul lor combatere și prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului. Folosind un plan de acțiune personalizat, țările de pe lista gri sunt evaluate și lucrează cu un grup de experți pentru a remedia lacunele din sistemul lor. Acest proces este condus de specialiști care provin din regiune și din întreaga lume și oferă îndrumări cu privire la locurile în care țara ar trebui să își concentreze resursele adesea limitate pentru a avea cel mai semnificativ impact în reducerea fluxurilor financiare ilicite. Acest lucru permite țărilor din lista gri să construiască un sistem mai robust și să se apere mai bine împotriva criminalității financiare – în cele din urmă beneficiind nu numai țării, ci și sistemului financiar global.

Pentru a vedea lista actualizată la zi cu țările cu risc ridicat, intră pe www.cursuribursa.ro.

Crearea organismului “Echipa Multilaterală de Monitorizare a Sancțiunilor”

În data de 16.10.2024 un număr de 11 țări au constituit un nou organism “Echipa Multilaterală de Monitorizare a Sancțiunilor” (Multilateral Sanctions Monitoring Team – MSMT), care instituie un mecanism multilateral de monitorizare și raportare a încălcării și eludării măsurilor sancționatorii prevăzute în rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU.

Scopul noului mecanism este de a sprijini punerea în aplicare deplină a sancțiunilor ONU împotriva Republicii Populare Democrate Coreene în ceea ce privește programele de arme de distrugere în masă și rachete balistice, programe care încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU.

Această decizie luată de Statele Unite ale Americii, Australia, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Olanda, Noua Zeelandă, Coreea de Sud și Marea Britanie, vine ca urmare a dizolvării organismului de monitorizare al ONU, după ce Rusia și-a exercitat dreptul de veto iar China s-a abținut în martie 2024 cu ocazia reînnoirii anuale a mandatului de monitorizare început în 2009.

Prevenirea și combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și sancțiuni internaționale – un curs deosebit de util tuturor celor care doresc să prevină şi să combată spălarea banilor şi finanţarea terorismului şi vor să fie la curent cu modificările semnificative din 2024 din piaţa financiar-bancară.

Înscrie-te AICI>>>

Recomandare CE privind controlul exportului produselor de supraveghere cibernetică

Comisia Europeană a publicat Recomandarea nr. 2024/2659 cu scopul de a sprijini exportatorii în ceea ce privește evaluarea riscurilor și aplicarea controalelor privind produsele de supraveghere cibernetică neincluse pe lista produselor cu dubla utilizare din Regulamentul nr.2021/821.

Regulamentul conține considerente care clarifică termenii specifici relevanți pentru controlul exportului produselor de supraveghere cibernetică neincluse pe listă și pe care este important ca exportatorii să le înțeleagă în mod clar pentru a efectua diligența necesară și a pune în aplicare controalele în mod eficace. Printre termenii clarificați se regăsesc „supraveghere sub acoperire”, „monitorizarea, extragerea, colectarea, analizarea datelor”.

Documentul oferă clarificări și în ceea ce privește obligațiile exportatorilor de produse de supraveghere cibernetică neincluse pe listă, de a exercita diligența necesară prin intermediul unor măsuri de examinare a tranzacțiilor, cu privire la clasificarea produselor și la evaluarea riscurilor legate de tranzacții.

Practic, exportatorii trebuie să evalueze dacă produsul neinclus pe listă care urmează să fie exportat ar putea fi un „produs de supraveghere cibernetică”, adică conceput special pentru a permite supravegherea sub acoperire a persoanelor fizice prin monitorizarea, extragerea, colectarea sau analizarea datelor din sistemele informatice și de telecomunicații. De asemenea, exportatorii trebuie să examineze capacitățile produsului în cauză pentru a stabili potențialul de utilizare abuzivă în legătură cu represiunea internă și/sau comiterea unor încălcări flagrante ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar de către utilizatorii finali străini.

Ghidul conține de asemenea un Apendice care oferă informații cu privire la produsele de supraveghere cibernetică enumerate în anexa I la regulament, pentru a ajuta exportatorii să identifice produsele de supraveghere cibernetică potențiale care nu sunt incluse pe listă.

Descarcă documentul cu toate noutățile AML 14-18.10.2024 în format PDF de mai jos:

Evenimentul perioadei: compania Lafarge judecată pentru finanțarea terorismului

Producătorul francez de ciment Lafarge va fi judecat la Paris sub acuzația că a finanțat terorismul și a încălcat sancțiunile internaționale. Lafarge este suspectată că a plătit 5 milioane USD Statului Islamic (ISIS) și altor grupări jihadiste pentru a menține în funcțiune fabrica sa din Siria în 2013 și 2014.

În cadrul unei investigații separate, compania a pledat vinovată pentru aceste acuzații în fața unui tribunal din SUA în 2022 și a plătit 778 milioane USD ca parte a unui acord de recunoaștere a vinovăției.

Lafarge se confruntă, de asemenea, cu acuzații separate la Paris de complicitate la crime împotriva umanității pentru că și-a păstrat fabrica din Siria după izbucnirea conflictului în 2011, pe motiv că a plătit grupuri teroriste, fiind conștientă de crimele comise de acestea.

Declarația perioadei: Alena Douhan, raportor special ONU

„Doresc să îmi exprim profunda îngrijorare cu privire la aplicarea măsurilor restrictive împotriva doamnei Melnichenko fără niciun proces formal de examinare și prezentare a probelor, care ar putea fi contestate în fața unei instanțe”, a declarat Alena Douhan, profesor de drept internațional – director al Centrului de Cercetare pentru Pace din cadrul Universității de Stat din Belarus și raportor special ONU privind măsurile coercitive unilaterale și drepturile omului. Declarația a fost făcută cu referire la faptul că, la 3.06.2022, Consiliul UE a impus măsuri restrictive împotriva Aleksandrei Melnichenko deoarece a fost „asociată” cu soțul său, Andrei Igorewitsch Melnitschenko, fost membru al Consiliului de administrație al EuroChem Group pentru presupusele sale legături cu guvernul rus.

Citește și: Raport EUROPOL- Banii obținuți din activități de criminalitate cibernetică sunt spălați prin platformele de jocuri de noroc și criptomonede

Sursa foto: 123rf.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *