OUG nr. 135/2024 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale

Aplicarea sancțiunilor internaționale reprezintă un instrument esențial pentru menținerea stabilității și a ordinii internaționale. Ordonanța de Urgență nr. 135/2024 publicată în MO nr.1221/2024 reglementează modul în care sancțiunile internaționale sunt puse în aplicare la nivel național, asigurând conformitatea României cu normele internaționale.

OUG nr. 135/2024 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale

La data de 04 Decembrie 2024, în Monitorul Oficial al României nr.1221 a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 135/2024 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale. Noua ordonanță modifică și completează Ordonanțeia de urgență a Guvernului nr. 202/2008.

În ceea ce privește entitățile private, această ordonanță are în vedere în principal eliminarea situațiilor blocate din cauza conflictului negativ de competență, care lasă operatorii economici fără soluții la problemele pe care le întâmpină în contextul sancțiunilor internaționale, ducând inclusiv la cazuri în care acordarea unei derogări este stringentă pentru respectarea termenelor indicate în actele unionale.

Totodată, aceasta prevede posibilitatea autorităților din România de a recunoaște sistemele de supraveghere instituite în alte state membre ale Uniunii Europene, care va debloca activitatea operatorilor din România în situația în care alte state membre au instituit astfel de sisteme la nivelul companiei-mamă sau sucursalei aflate în jurisdicția lor.

Noua ordonanță definește două noțiuni importante:

• autoritate națională competentă – autoritățile și instituțiile publice responsabile să primească înștiințări sau cereri cu privire la persoane, bunuri, tranzacții sau operațiuni supuse sancțiunilor internaționale, să supravegheze anumite entități sau un anumit domeniu, cu privire la modul de aplicare și implementare a sancțiunilor internaționale, precum și, după caz, să monitorizeze și să controleze modul de aplicare a sancțiunilor internaționale, să acorde derogări de la aplicarea regimurilor sancționatoare internaționale, să aplice sancțiunile contravenționale și să sesizeze organele judiciare competente în situația nerespectării prevederilor legale din domeniu;
• supravegherea punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale – desfășurarea următoarelor activități: îndrumarea entităților supravegheate cu privire la modul de aplicare a sancțiunilor internaționale, inclusiv monitorizarea și controlul de conformitate al entităților supravegheate privind respectarea reglementărilor legale din domeniu, constatarea nerespectării reglementărilor legale din domeniu, formularea de recomandări în scopul reducerii riscului de neaplicare corespunzătoare a sancțiunilor internaționale, dispunerea măsurilor de supraveghere și aplicarea sancțiunilor și, după caz, sesizarea organelor judiciare competente;

În ceea ce privește autoritățile competente definite la art.12 numărul acestora a crescut de la 2 (ANAF și ONPCSB) la 16, din care evidențiem Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară.

În ceea ce privește sancțiunile, noua abordare este similară cu cea din Legea nr.129/2019, iar nivelul maxim al acestora crește de la 30.000 la 25.000.000 lei.

Alte noutăți AML importante din 01-15 decembrie 2024

Printre alte noutăți notabile în ceea ce privește combaterea și prevenirea spălării banilor, se numără comentariile Grupului Wolfsberg ca răspuns la consultările publice asupra actualizărilor standardelor FATF și publicarea de către Basel Institute on Governance a ediției a 13-a a Indexului privind combaterea spălării banilor.

Răspuns Wolfsberg Group cu privire la actualizările Standardelor FATF

Wolfsberg Group a răspuns consultării lansate de FATF privind actualizări asupra recomandării 1 și a notei sale interpretative, cu modificări corespunzătoare ale recomandărilor 10 și 15 și ale definițiilor aferente, demers inițiat la 28/Octombrie/2024 și aflat în dezbatere publică până la 06/Decembrie/2024.

Pornind de la Declarația Grupului privind eficacitatea programelor de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului din 2019, unde afirmă că un program eficient de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului are avantajul de a reduce fricțiunile asupra clienților și de a ajuta guvernele să-și atingă obiectivul de incluziune financiară, Grupul apreciază că impunerea unor măsuri AML/CFT excesive, care nu răspund riscurilor identificate, este ineficientă și ineficace, în timp ce consecințele neintenționate ale restricționării accesului comunităților vulnerabile la serviciile financiare diminuează amploarea și eficacitatea regimurilor AML/CFT.

În timp ce Grupul este pe deplin de acord cu punctul de vedere conform căruia situațiile de risc scăzut ar trebui să justifice măsuri mai puțin stricte de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv, dacă este cazul, măsuri simplificate, se întâmplă adesea ca, atunci când sunt furnizate servicii clienților care altfel ar fi excluși din sistemul financiar entitățile obligate aplică „măsuri alternative” și nu „măsuri simplificate”, axate pe abordarea riscurilor individuale reprezentate de client într-un mod distinct.

Incluziunea financiară necesită un cadru de reglementare la nivel național mai sofisticat decât „măsurile simplificate”. Strategiile existente pentru incluziunea financiară au adesea ca rezultat reducerea generală a riscului de ML/FT la nivel de țară, dar pot avea ca rezultat asumarea de către instituțiile financiare a unui risc mai mare în cadrul propriilor portofolii.

În astfel de situații, în care riscul de ML/FT, inclusiv riscul de fraudă pentru instituțiile financiare nu este mai mic, nu se aplică măsuri simplificate ci se implementează controale specifice riscurilor pe care le prezintă clientul, respectiv se aplică „măsuri alternative”. În situații ideale, aceste măsuri alternative pot fi combinate cu inițiative naționale pentru a sprijini entitățile obligate în menținerea unui cadru eficient de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

Grupul apreciază în final că modificarea propusă încurajează abordarea bazată pe risc, permițând în același timp instituțiilor financiare să își elaboreze propriul cadru de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, în funcție de dimensiunea, cota de piață, aria de geografică, clientela și nu în ultimul rând apetitul la risc.

Prevenirea și combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și sancțiuni internaționale – Curs COMPLET care analizează ultimele actualizări legislative, proiecte, tendințe, trenduri, riscuri emergente și inițiative cu impact relevant asupra activității practice.  

Înscrie-te AICI>>

Basel Institute on Governance a publicat Indexul privind combaterea spălării banilor – ediția 13

Basel Institute on Governance a publicat cea de-a 13-a ediție a Indexului privind combaterea spălării banilor care evidențiază o îmbunătățire treptată a sistemelor naționale de combatere a spălării banilor – cel puțin în ceea ce privește conformitatea tehnică cu standardele globale.

Ediția publică cuprinde 164 de țări, dintre care:

• Zona roșie (cu cele mai mari scoruri de risc) – Myanmar (8,17), Haiti (7,92) și Republica Democrată Congo (7,73)
• Zona verde (cu cele mai mici scoruri) – Finlanda(3,07), Islanda(3,00) și San Marino (2,96).

În cadrul UE, cea mai riscantă țară este Malta (5,18) urmată de Ungaria (5,06), Bulgaria și România la egalitate cu 4,99 puncte cu un risc mediu în zona galbenă.

Metodologia de risc cuprinde 17 indicatori împărțiți în 5 domenii :

1. Calitatea cadrului de reglementare, cu o pondere 50%, care ia în considerare evaluarea FATF, Rapoartele SUA privind traficul de persoane și traficul de droguri și nu în ultimul rând Indexul Global al criminalității organizate;
2. Riscul de fraudă și corupție cu o pondere de 17,5%;
3. Transparentă și standarde financiare cu o pondere de 17,5%;
4. Riscuri politice și juridice cu o pondere de 10%;
5. Transparență și responsabilitate publică cu o pondere de 5%.

Descoperă toate noutățile AML din perioada 01-15 decembrie 2024 din documentul PDF atașat:

Evenimentul perioadei: companie din Germania sancționată cu 14,5 mil USD pentru încălcarea regimului sancționatoriu

Aiotec GmbH, o societate cu sediul în Germania care furnizează echipamente industriale pentru sectorul energetic, a fost sancționată de OFAC-SUA cu suma de 14,5 milioane USD pentru o tranzacție care a încălcat regimul sancționatoriu împotriva Iranului .

Declarația perioadei: Directorul general al operațiunilor NCA (National Crime Agency)

Declarația perioadei aparține lui Rob Jones, directorul general al operațiunilor NCA (National Crime Agency):

„Pentru prima dată, am reușit să stabilim o legătură între elitele rusești, infractorii cibernetici bogați în criptografie și bandele de traficanți de droguri de pe străzile din Regatul Unit”

Declarația a fost făcută cu ocazia unei operațiuni de amploare a autorităților din SUA și UK împotriva a două rețele de spălare a banilor în valoare de miliarde de dolari care, potrivit oficialilor, au spălat bani pentru elita Rusiei, infractori cibernetici și traficanți de droguri din întreaga lume.

Citește și: Anchetatorii de criminalitate cibernetică avertizează că oligarhii ruși folosesc criptomoneda pentru a evita sancțiunile