MONEYVAL a emis Raportul de evaluare privind implementarea măsurilor de combaterea SB/FT în România. Află și alte noutăți AML!

Așa cum te-am obișnuit în fiecare lună, îți prezentăm în continuare cele mai recente noutăți privind activitățile de combatere și prevenirea spălării banilor la nivel mondial din perioada 15.07-14.08.2023. Documentul a fost pregătit de Ion Radu, lector AS Financial Markets. 

1. MONEYVAL a emis raportul de evaluare privind măsurile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului implementate de România

Raportul analizează nivelul de conformare cu cele 40 de recomandări ale FATF, eficacitatea sistemului de CSB/CFT din România și stabilește acțiuni prioritare și recomandări privind modul în care sistemul poate fi îmbunătățit și consolidat.

Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de autorități și pe informațiile obținute de echipa de evaluare în timpul vizitei de la București din perioada 21 septembrie – 4 octombrie 2022. De menționat că evaluarea anterioară a fost publicată in 2014, acesta fiind al 5-lea raport de evaluare a României.

În urma acestei evaluări reciproce din 2023 rezultatul este următorul:

• 7 recomandări evaluate „compliant” (7 in 2014),
• 18 recomandări evaluate „largely compliant” (18 in 2014),
• 23 recomandări „partially compliant” (23 in 2014),
• 0 recomandări „non-compliant.” (0 in 2014),
• 1 recomandare nu a fost aplicabilă (1 in 2014).

România este considerată conformă sau în mare măsură conformă cu 8 din cele 16 recomandări principale.

În ceea ce privește cadrul juridic, acesta a fost consolidat în multe privințe însă necesită îmbunătățiri în ceea ce privește:

• (i) măsurile aplicate activelor virtuale (VAs) și furnizorilor de active virtuale( VASPs) (R.15);
• (ii) reglementarea și supravegherea activităților și profesiilor nefinanciare desemnate conform Legii nr.129/2019 DNFBPs (R.22 și R.28);
• (iii) curierii de numerar (R.32); și
• (iv) sancțiunile pentru nerespectarea cerințelor CSB/CFT (R.35).

În general, există elementele unui sistem eficient de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, dar aplicarea practică a cadrului existent trebuie îmbunătățită pentru a atinge un nivel semnificativ de conformitate. Aceste îmbunătățiri ar trebui să vizeze următoarele arii:

• (i) îmbunătățirea eforturilor naționale care vizează diminuarea riscurilor;
• (ii) creșterea resurselor și a instruirii pentru ONPCSB și autoritățile de aplicare a legii pentru a asigura un acces mai bun și o utilizare mai eficientă a informațiilor financiare;
• (iii) creșterea capacității autorităților de a efectua investigații financiare și de a urmări activele, precum și emiterea de orientări practice pentru procurori în vederea eficientizării cercetării și urmăririi penale a infracțiunilor de spălare de bani și a confiscării activelor;
• (iv) elaborarea unei strategii naționale globale de combatere a finanțării terorismului și asigurarea de resurse și furnizarea de instruire adecvată;
• (v) dezvoltarea unei reglementări bazate pe riscuri și a unui regim de supraveghere a sectorului non-profit;
• (vi) furnizarea de orientări suplimentare entităților obligate cu privire la factorii de risc specifici fiecărui sector, tipologii și „stegulețele roșii” pentru monitorizarea eficientă a tranzacțiilor;
• (vii) calibrarea mai sofisticată a acțiunilor de supraveghere ale BNR în funcție de risc, o mai mare recunoaștere a supravegherii CSB/CFT de către ASF și o creștere a resurselor ONPCSB pentru a asigura implementarea cerințelor legale;
• (viii) dezvoltarea în continuare a controalelor existente pentru a asigura acuratețea și actualizarea informațiilor deținute în registrele BO; și
• (ix) dezvoltarea sistemelor de gestionare a cazurilor în domeniul cooperării internaționale.

În general, băncile au dat dovadă de o bună înțelegere a riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului. Înțelegerea riscurilor de spălare de bani de către instituțiile financiare nebancare a fost în general bună, dar înțelegerea riscului de finanțare a terorismului este mai puțin dezvoltată.

2. EUROPOL a publicat raportul „Internet Organised Crime Assessment (IOCTA) 2023”

În contextul evaluării riscurilor la nivel supranațional, acest raport evidențiază criminalitatea cibernetică, în diferitele sale forme, ca o amenințare emergentă pe teritoriul UE. Atacurile cibernetice, exploatarea sexuală online a copiilor și fraudele online sunt infracțiuni extrem de complexe care se manifestă prin numeroase tipologii. Infractorii continuă să dea dovadă de un nivel ridicat de adaptabilitate la noile tehnologii și la evoluțiile societale, consolidând în același timp în mod constant cooperarea și specializarea. Infracțiunile informatice au o mare amploare și aduc prejudicii semnificative persoanelor, organizațiilor publice și private, precum și economiei și securității UE.

Infractorii cibernetici implicați în atacuri cibernetice și în servicii conexe, precum și cei care tranzacționează și administrează platformele de pe „dark web” efectuează tranzacțiile financiare aproape exclusiv în criptomonede. Din acest motiv, aceștia utilizează pe scară largă tehnici succesive de ascundere/camuflare pentru a-și anonimiza activitățile financiare înainte de a introduce profiturile ilicite în economia reală. Printre aceste tehnici se numără utilizarea de mixere, swappere, over-the-counter trading și decentralised exchanges. În cele mai multe cazuri, metodele de camuflare sunt utilizate înainte de a trimite fondurile către platformele de schimb a criptomondelor în monede fiat.

Toate tipurile de infractori cibernetici se folosesc de money mules pentru a spăla profituri ilicite, fie că este vorba de monede fiat sau de criptomonede. Money mules sunt facilitatori-cheie pentru spălarea profiturilor ilicite generate de criminalitatea informatică, deoarece le permit infractorilor să transfere rapid fonduri printr-o rețea complexă de conturi, adesea în țări diferite. În timp ce money mules sunt uneori recrutați în cadrul forumurilor infracționale, rețelele de socializare rămân un mediu de recrutare des utilizat. Uneori, victimele fraudelor sunt folosite, fără să vrea, ca money mules iar utilizarea neo-băncilor și a platformelor de jocuri de noroc on-line au fost des întâlnite în procesele de stratificare și integrare a fondurilor.

3. Ghidul privind detectarea și prevenirea eludării sancțiunilor aplicate Rusiei

Într-o acțiune de cooperare în domeniul aplicării sancțiunilor internaționale, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Polonia au elaborat un ghid cu orientări practice în vederea detectării și prevenirii eludării sancțiunilor aplicate Rusiei.

Ghidul are ca obiectiv evaluarea riscului de încălcare a sancțiunilor internaționale și furnizează elemente practice care trebuie considerate în procesul de cunoaștere a clientelei. Totodată furnizează o listă relevantă cu semnale de alarmă pe care companiile le pot utiliza atunci când evaluează tranzacții de comerț exterior și clarificări privind identificarea beneficiarului real.

4. Raport „Cash is King” – Impactul Războiului din Ucraina asupra fluxurilor financiare ilicite în Sud-Estul Europei

Raportul a fost publicat de Organizația Inițiativa Globală Împotriva Criminalității Transnaționale Organizate și evaluează principalii factori care facilitează finanțările ilicite în opt țări din Balcani – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, după invazia Rusiei în Ucraina.

Studiul analizează sursele și canalele principale ale finanțărilor ilicite în regiune și identifică tendințele emergente în ceea ce privește modus operandi, rutele, modelele de afaceri, utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor. Totodată identifică provocările la adresa controlului de frontieră, a luptei împotriva spălării banilor și a criminalității organizate. Raportul abordează războiului hibrid promovat de Rusia în această regiune și cele mai frecvente modalități prin care sunt eludate sancțiunile internaționale pe teritoriu acestor țări.

5. Guvernatorul Băncii Centrale a Libanului introdus în listele de sancțiunii internaționale și Interpol Most Wanted

Într-o acțiune comună, SUA, Canada și Marea Britanie au introdus pe listele de sancțiuni internaționale de blocare a fondurilor pe Riad Salameh, fost guvernator al Băncii Centrale a Libanului (BCL) în perioada Aprilie 1993 – Iulie 2023 și 4 persoane asociate acestuia. Conform informațiilor din surse publice, Riad Salameh – prin intermediul fratelui său, Raja Salameh a folosit o companie offshore înregistrată în Insulele Virgine Britanice, Forry Associates Ltd, pentru a deturna aproximativ 330 de milioane de dolari din fondurile BCL. Aceste sume au fost transferate apoi în conturi personale sau pe numele altor societăți fantomă, în aceste tranzacții de stratificare a fondurilor fiind implicați fiul (Nady Salameh), partenera de viață (Anna Koskova) și asistenta (Marianne Hoayek) guvernatorului BCL.

Fondurile deturnate au fost direcționate către o serie de societăți din industria imobiliară din Franța, Germania, Luxemburg și Belgia, societăți administrate de fiul și partenera de viață a guvernatorului. Astfel, Nady Salameh, a înregistrat mai multe companii în Luxemburg prin intermediul cărora a achiziționa imobile comerciale de lux în valoare de zeci de milioane de dolari în Germania și Belgia. În Franța, Anna Koskova, parteneră de viață a guvernatorului, în mod similar, a achiziționat proprietăți de lux într-unul dintre cele mai căutate cartiere din Paris și o clădire de birouri pe Champs-Elysées, unde BCL a închiriat spațiu de birouri.

Totodată, Raja Salameh a folosit societăți fantomă în Panama și un trust în Luxemburg în vederea opacizării beneficiarului real, pentru a cumpăra acțiuni la o companie în care fiul său, Nady, a fost consilier de investiții, pentru ca mai apoi să vândă aceste acțiuni unei bănci libaneze.

În contextul activităților menționate, autoritățile din Liban, Franța și Germania desfășoară investigații ample privind spălarea banilor, deturnare de fonduri și îmbogățire ilicită. De subliniat că la solicitarea autorităților din Germania, Raja Salame a fost introdus pe lista INTERPOL Wanted Person- Red Notice.

Evenimentul lunii

TransferGo a fost sancționată cu 300.000 EUR de către autoritatea de supraveghere din Lituania pentru deficiențe în administrarea riscurilor de spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Declarația lunii

Gary Gensler, președintele US Securities and Exchange Commission, cu ocazia unui interviu acordat Bloomberg TV a atras atenția asupra riscurilor existente pe piața criptomonedelor: „Acesta este un domeniu în care abundă frauda, în care domină escrocii. Există și actori de bună credință, dar sunt mult prea mulți cei care nu sunt”

Alte evenimente AML importante din perioada 15.07-14.08.2023

În documentul atașat vei găsi și alte noutăți AML importante din perioada 14.07-14.08.2023:

Citește și: ONPCSB a publicat „Ghidul privind Indicatori de Suspiciune și Tipologii de Spălare a Banilor in domeniul Cripto-Activelor”.

Sursa foto: 123rf.com