Raport EBA privind utilizarea IBAN-urilor virtuale

Pe 24 mai 2024 EBA a publicat raportul privind utilizarea IBAN-urilor virtuale de către furnizorii de servicii de plată. De asemenea, Departamentul de Trezorerie al SUA a publicat Strategia națională 2024 pentru combaterea finanțării terorismului și a altor forme de finanțare ilicită. Află toate noutățile importante cu privire la activitățile de prevenirea și combaterea spălării banilor din perioada 16-31 mai 2024!

Raport EBA privind utilizarea IBAN-urilor virtuale

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a publicat raportul privind utilizarea IBAN-urilor virtuale (vIBAN) de către furnizorii de servicii de plată(PSP). În absența unei definiții comune, raportul observă că la nivel European se emit IBAN-uri virtuale în moduri și în scopuri diferite, iar autoritățile naționale au interpretări și aplicări diferite ale cerințelor de reglementare.

Raportul identifică anumite vulnerabilități în ceea ce privește spălarea banilor și finanțarea terorismului, protecția consumatorilor și a deponenților, autorizarea, precum și arbitrajul de reglementare, și oferă recomandări cu privire la modul de soluționare a acestora.

Raportul prezintă totodată caracteristicile IBAN-urilor virtuale, explică 6 scenarii privind utilizarea vIBAN identificate in piață, rezumă beneficiile potențiale percepute de actorii pieței și identifică provocările și problemele asociate cu această practică.

Dintre cele 10 riscuri identificate de EBA, în contextul problematicii privind cunoașterea clientelei și prevenirii spălării banilor (KYC/AML/CFT) se remarcă următoarele:

• riscurile care decurg din lipsa de vizibilitate pentru Autoritățile Naționale de Control(ANC) cu privire la amploarea ofertelor de vIBAN-uri în jurisdicția lor, ceea ce conduce la riscuri ca adecvarea cadrului de control intern al procesatorilor de plăți (PSP), inclusiv din perspectiva AML/CFT, să nu fie evaluată în mod corespunzător;
• riscurile cu privire la capacitatea ANC de a evalua caracterul adecvat al sistemelor și controalelor interne AML/CFT ale PSP pe fondul lipsei de vizibilitate în ceea ce privește amploarea ofertelor de vIBAN-uri în jurisdicțiile de competență;
• interpretări divergente cu privire la cadrul de reglementare AML/CFT aplicabil în cazul furnizării transfrontaliere de vIBAN-uri, ceea ce conduce la riscuri de lacune în materie de supraveghere AML/CFT, lipsă de claritate cu privire la raportarea tranzacțiilor suspecte și provocări asociate cu urmărirea tranzacțiilor suspecte care implică vIBAN-uri de către autoritățile de aplicare a legii;
• riscurile de clasificare și raportare divergentă a operațiunilor de plată de către PSP în cadrul PSD2, în situatia în care vIBAN-urile și IBAN-ul contului principal au coduri de țară diferite;
• riscurile ca vIBAN-urile să fie utilizate de instituții financiare din afara UE sau de PSP din afara UE pentru a furniza servicii de plată fără autorizația necesară;

EBA constată că majoritatea Autorităților Naționale de Control consideră că utilizarea IBAN-urilor virtuale prezintă riscuri semnificative sau foarte semnificative de spălarea banilor și finanțarea terorismului, această constatare bazându-se adesea mai degrabă pe dovezi empirice decât pe o evaluare formală a riscurilor inerente de ML/TF, cum ar fi evaluarea națională a riscurilor sau evaluările sectoriale.

Mai mult, majoritatea autorităților nu au efectuat o evaluare specifică a controalelor instituite de către PSP pentru a reduce riscurile de ML/TF asociate, iar cele care au efectuat evaluări au apreciat controalele ca fiind slabe sau foarte slabe, dar au indicat că evaluarea lor nu s-a bazat pe un eșantion reprezentativ și este posibil să nu reflecte starea generală a controalelor AML/CFT din sector.

În context, Asociația Europeană FinTech, și-a exprimat îngrijorarea privind efectele adverse asupra pieței generate de propunerea din Proiectul de Regulament privind serviciile de plată (PSRD) care obligă ca IBANul virtual să aibă codul de țară identic cu codul țării aferent contului bancar asociat în condițiile în care in piața bancară se constată o atitudine de discriminare și de-risking în ceea ce privește emiterea de IBAN-uri virtuale și propune totodată un sistem unic de IBAN la nivel european.

De menționat că 86 de țări emit IBAN, acesta fiind obligatoriu în tranzacțiile internaționale în 66 de țări și recomandat în alte 20.

Strategia națională 2024 a Trezoreriei SUA pentru combaterea finanțării terorismului

Departamentul de Trezorerie al SUA a publicat Strategia națională 2024 pentru combaterea finanțării terorismului și a altor forme de finanțare ilicită, care oferă un cadru general al obiectivelor, priorităților și țintelor guvernului SUA pentru a contracara și preveni activitățile financiare ilicite.

Strategia abordează principalele amenințări în legătură cu schemele de fraudă la nivel extins, atacurile ransomware cu mare impact, traficul de droguri, atacurile teroriste interne și externe, corupția și exploatarea ilicită a progreselor tehnologice în domeniul plăților, al produselor și serviciilor financiare.

Prioritățile Departamentului de Trezorerie SUA

Documentul sintetizează măsurile preventive pe 4 priorități, după cum urmează:

1. Prioritatea nr. 1. Evaluarea și remedierea lacunelor juridice și de reglementare din cadrul AML/CFT din SUA, cu accent pe transparența beneficiarului real, tranzacțiilor din domeniul imobiliar și cele din domeniul criptoactivelor;

2. Prioritatea nr. 2. Asigurarea unui cadru de reglementare și de supraveghere a instituțiilor financiare din SUA în domeniul AML/CFT mai eficient și mai orientat spre riscuri, cu accent pe optimizarea cerințelor de raportare de către entitățile obligate;

3. Prioritatea nr. 3. Sporirea eficacității operaționale a autorităților de aplicare a legii și a altor agenții guvernamentale americane în combaterea finanțării ilicite, cu accent pe eficientizarea cooperării internaționale, iar în ceea ce privește piața internă obiectivele fiind de combatere a de-riskingului și cresterea gradului de incluziune financiară;

4. Prioritatea nr. 4. Susținerea inovației tehnologice responsabile și utilizarea tehnologiei pentru atenuarea riscurilor legate de finanțarea ilicită, cu prioritate în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale, a analizei datelor și a altor inovații tehnologice;

Amenințări identificate de Trezoreria SUA

Raportul identifică următoarele amenințări cu impact semnificativ:

• Amenințări privind spălarea banilor

Infracțiunile principale care generează cea mai mare parte a veniturilor infracționale includ:

1. frauda, care este cea mai mare infracțiune generatoare de venituri;
2. traficul de droguri;
3. criminalitatea informatică;
4. traficul de persoane și migrația ilegală de persoane;
5. corupția.

Infractorii apelează mai frecvent la spălătorii de bani profesioniști pentru a facilita disimularea și ascunderea fondurilor lor ilicite. Acești actori ascund sursa fondurilor prin intermediul unor rețele de societăți de tip fantomă, de fațadă dar și legitime, prin intermediul rețelelor de transmitere de bani fără licență și prin furnizarea de documente justificative false în relația cu instituțiile financiare reglementate.

• Amenințări legate de finanțarea terorismului

Principala amenințare teroristă provine de la organizații locale și persoane inspirate de Al-Qaeda, ISIS sau de ideologii extremiste violente interne care încearcă să efectueze atacuri mortale fără a fi dirijate de o grupare străină.

Amenințările extremiste violente interne, în special cele de natură rasială și etnică, extremiști violenți motivați etnic și rasial, continuă să se autofinanțeze în mare parte, ceea ce reprezintă o provocare semnificativă autorități. Amenințările teroriste străine rămân semnificative, principala amenințare provine de la afiliații inspirați de ISIS sau de la grupurile proxy iraniene.

Cele mai frecvente conexiuni financiare cu străinătatea sunt în continuare susținătorii ai Al-Qaeda sau ISIS care caută să trimită bani în străinătate sau să finanțeze călătoriile unor persoane, utilizând în mare parte metode verificate și testate, MSB înregistrate și neînregistrate, numerar și, în unele cazuri, active virtuale.

Active digitale – Curs ce prezintă caracteristicile acestei clase de active, modul de a realiza investiții, precum și sursele de risc, randament și diversificare.

Tematica:

• Technologia blockchain
• Tipuri de active digitale
• Forme de investiții în activele digitale
• Piețe de tranzacționare
• Riscuri implicate de investițiile în active digitale
• Metode de evaluare a activelor digitale
• Monede digitale emise de băncile centrale

Înscrie-te AICI>>>

În plus, grupurile proxy ale Iranului, precum Hamas și Hezbollah exploatează lacunele în aplicarea sancțiunilor internaționale. De remarcat în context, Hamas care exploatează susținători din întreaga lume și a utilizat o varietate de metode sofisticate pentru a strânge fonduri.

• Amenințări de finanțare a proliferării

Doi actori statali – Rusia și Coreea de Nord (RPDC) – reprezintă amenințarea cu cel mai mare risc din cauza amplorii și sofisticării eforturilor lor de achiziții ilicite și de generare de venituri din aceste activități. Invazia Rusiei în Ucraina a pus în evidență achizițiile sale ilicite de o varietate de bunuri și tehnologii cu aplicații militare și bunuri cu dublă utilizare.

RPDC continuă să desfășoare activități cibernetice malițioase, cum ar fi piratarea unor VASP și atacuri de tip ransomware în eforturile de a obține în mod ilicit venituri în monedă fiduciară și active virtuale. În sens mai larg, au fost identificate eforturi susținute din partea rețelelor de finanțare a proliferării care operează în numele sau la comanda altor actori statali, inclusiv a Iranului, Republica Populară Chineză, Siria și Pakistan, pentru a exploata sistemul financiar. Această activitate include atât finanțarea pentru achiziționarea de bunuri în scopul dezvoltării de arme de distrugere în masă cât și strângerea de venituri care oferă actorilor statali resursele necesare pentru a-și dezvolta armele de distrugere în masă cu încălcarea si/sau eludarea legislației internaționale.

Vulnerabilități identificate de Departamentul Trezoreriei SUA

Vulnerabilitățile semnificative identificate de Departamentul Trezoreriei SUA sunt:

• utilizarea abuzivă a numerarului, inclusiv contrabanda cu numerar;
• utilizarea abuzivă a produselor și serviciilor financiare, cum ar fi ordinele de plată, cardurile preplătite și inovațiile în domeniul tranzactiilor peer-to-peer;
• procesul facil și simplificat de constituire a entităților juridice și informațiile limitate necesare pentru crearea acestora;
• reglementarea, supravegherea și punerea în aplicare inadecvata la nivel global a activităților legate de activele virtuale și de VASP în materie de AML/CFT. Apariția de instrumente și metode de obscurizare, cum ar fi mixerele și anumite platformele de schimb care sporesc anonimatul criptoactivelor.
• implementarea deficitară a măsurilor de combatare a SB/FT/SF la nivelul instituțiilor financiare reglementate;
• utilizarea abuzivă a cazinourilor și a jocurilor de noroc online;
• ineficiența procesului de identificare și confiscare a veniturilor provenite din activități infracționale;
• evoluțiile tehnologice care au dus la o creștere substanțială de noi produse și servicii financiare.

Planul de acțiune 3.0 – Consolidarea sancțiunilor împotriva Federației Ruse

Grupul Internațional de lucru privind Sancțiunile împotriva Rusiei a organizat în cadrul Universităăii STANFORD a emis studiul „Planul de acțiune 3.0 – Consolidarea sancțiunilor împotriva Federației Ruse„.
Documentul inventariază critic măsurile existente, eficiența acestora și face 12 recomandări în vederea eficientizării restricțiilor împotriva Rusiei, recomandări care vor avea un impact considerabil asupra instituțiilor financiare, după cum urmează:

• confiscarea activelor rusești înghețate din străinătate pentru a finanța ajutorul militar și financiar pentru Ucraina pe durata războiului. De menționat ca recent, Regulamentul nr.833/2014 a fost actualizat în vederea confiscării profiturilor obținute de activele blocate.
• impunerea de noi sancțiuni asupra exporturilor rusești pentru a submina capacitatea Rusiei de a finanța războiul. În mod specific, se propune:
  • extinderea sancțiunilor pentru a acoperi gazele de gazoduct, GNL, îngrășămintele azotate și metale precum nichelul;
  • înăsprirea sancțiunilor, inclusiv un embargo total asupra uraniului, aluminiului și produselor din oțel;
  • impunerea unor tarife vamale generalizate pentru toate importurile rămase din Rusia;
  • aplicarea plafonului prețului maxim al petrolului, inclusiv prin sancțiuni pentru utilizarea serviciilor maritime occidentale și expedierea de petrol rusesc peste plafonul prețului maxim al petrolului. Odată ce se va ajunge la o respectare credibilă a plafoanelor de preț, acestea ar trebui să fie reduse cu 10 dolari/baril, ceea ce înseamnă un plafon de preț al țițeiului de 50 de dolari/baril. În ceea ce privește sectorul critic al petrolului și gazelor naturale, se propun restricționarea accesului Rusiei la aplicațiile software occidentale pentru petrol și gaze naturale găzduite în afara Rusiei și introducerea unei interdicții globale privind exportul de tehnologii și servicii în domeniul petrolului și gazelor naturale către Rusia.
• introducerea de tarife de import pentru toate exporturile rusești;
• consolidarea interdicțiilor tehnologice, inclusiv restricții mai stricte privind accesul Rusiei la microelectronice, mașini cu control numeric computerizat, software și componente utilizate în sectorul apărării;
• înăsprirea sancțiunilor financiare prin restrângerea tranzacțiilor financiare internaționale, prin aplicarea sistematică a unor sancțiuni de blocare totală asupra tuturor băncilor și instituțiilor financiare cheie din Rusia. Băncile occidentale din Rusia nu ar trebui să mai fie lăsate să se complacă în profituri de război, oferind Rusiei posibilitatea de a eluda sancțiunile financiare;
• sancțiuni suplimentare asupra companiilor rusești pentru a reduce capacitatea acestora de a finanța operațiunile militare, inclusiv, în special, asupra firmelor rusești cheie din sectoarele energiei și metalurgiei. În mod specific, aceasta ar trebui să includă companiile dominante din Rusia, precum Gazprom și Rosneft, vitale pentru veniturile guvernului rus și pentru operațiunile militare. Rosatom trebuie, de asemenea, să fie sancționată;
• extinderea sancțiunilor impotriva persoanelor fizice, inclusiv pentru toate personalitățile de rang înalt din guvern și din sectorul privat care contribuie la finanțarea și susținerea războiului Rusiei. Sancțiunile personale ar trebui să fie coordonate și standardizate. De preferință, toate jurisdicțiile majore care aplică sancțiuni – SUA, UE, Regatul Unit, Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelandă și Elveția – ar trebui să își coordoneze sancțiunile. De asemenea, acestea ar trebui să facă schimb de informații cu privire la motivele pentru care sancționează o anumită persoană, astfel încât toate să își poată apăra verdictele în instanță;
• împiedicarea caselor de avocatură de a furniza servicii care permit eludarea sancțiunilor. Avocații occidentali ajută persoanele desemnate să intre pe piețele occidentale, mascând identitatea acestora prin structuri corporative complexe. Avocații americani sunt deosebit de atractivi pentru clienții sancționați datorită nivelului ridicat de confidențialitate, a lipsei obligațiilor de raportare și a obligațiilor de diligență in astfel de situații;
• desemnarea Rusiei ca sponsor al terorismului pentru a consolida costurile juridice și morale pentru țările care încă continuă să facă comerț cu agresorul;
• oprirea companiilor occidentale de a face afaceri cu Rusia. Toate companiile occidentale ar trebui să părăsească Rusia pe durata războiului și ar trebui să se confrunte cu sancțiuni în cazul în care continuă să profite de pe urma operațiunilor în Rusia sau cu entități rusești;
• consolidarea punerii în aplicare a sancțiunilor existente. Aceasta înseamnă:
  • asigurarea de resurse suplimentare pentru agențiile guvernamentale responsabile de impunerea și aplicarea sancțiunilor
  • sancționarea furnizorilor de servicii, inclusiv a cabinetelor de avocatură care facilitează eludarea sancțiunilor;
• extinderea sancțiunilor secundare. Persoanele și companiile din alte țări – cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Turcia, Asia Centrală, Caucaz și China – care ajută la eludarea sancțiunilor trebuie trase la răspundere și descurajate să continue să aprovizioneze și să sprijine Rusia.

Descoperă și alte noutăți AML importante în documentul atașat:

Evenimentul perioadei: sancțiune de 9,6 mil EUR acordată Băncii digitale N26

Banca digitală N26 a fost sancționată de autoritatea de supraveghere din Germania cu 9,6 milioane EUR pentru transmiterea cu întârziere a Rapoartelor de tranzacții suspecte către autorități. N26 a investit peste 80 milioane de EUR pentru implementarea unui program de remediere a deficiențelor identificate în programele de prevenire și combatere a spălării banilor.

Cursuri de prevenirea și combaterea spălării banilor (SB) la AS Financial Markets:

• Prevenirea și combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și sancțiuni internaționale – pentru piața financiar-bancară
• KYC și prevenirea SB în activitatea furnizorilor de servicii de jocuri de noroc
• KYC și prevenirea SB în activitatea agenților și dezvoltatorilor imobiliari
• KYC și prevenirea banilor în asigurări
• KYC și prevenirea SB în activitatea Caselor de Ajutor Reciproc
• Evaluarea riscurilor SB/FT
• KYC/AML/CFT – Vulnerabilități și lecții învățate din cazuistica publică internațională

Înscrie-te ACUM pentru a fi la curent cu toate noutățile din acest domeniu! Detalii cursuri AICI>>>

Declarația perioadei 16 – 31 mai 2024

Declarația perioadei aparține Secretarului U.S. Treasury – Janet Yellen la o conferință organizată la Frankfurt la care au participat conducătorii principalelor bănci din Germania. Aceasta menționează: „Le cer tuturor instituțiilor prezente să ia măsuri mai stricte de conformitate și să se concentreze mai mult asupra eforturilor de evaziune din partea Rusiei”.

Citește și: Raport anual de activitate ONPCSB pentru 2023