Noutăți spălarea banilor din perioada 16 octombrie – 14 noiembrie 2022

Ca în fiecare lună, îți oferim cele mai recente noutăți în ceea ce privește activitatea de combatere și prevenire a spălării banilor. Documentul a fost pregătit de Ion Radu, lector AS Financial Markets și specialist cu o experiență îndelungată în probleme legate de prevenirea spălării banilor, sancțiuni financiare internaționale și FATCA. 

Top 5 noutăți privind activitățile de combaterea și prevenirea spălării banilor

1. Comisia Europeană a emis Raportul către  Parlamentul și Consiliul European privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului care afectează piața internă și sunt legate de activități transfrontaliere.

Aceasta este a 3-a ediție a SNRA (Supra National Risk Assessment – evaluarea supranațională a riscurilor), întârziată cu un an.

Raportul reevaluează toate sectoarele vizate de exercițiile anterioare din 2017 și 2019 și, în cazul în care circumstanțele nu s-au schimbat, actualizează și ajustează informațiile incluse în raportul din 2019. Pentru sectoarele sau produsele în cazul cărora au fost identificate modificări relevante, evaluarea a condus, de asemenea, la o recalculare a nivelurilor de risc implicate, așa cum s-a întâmplat în cazul criptoactivelor și jocurilor de noroc online, 2 sectoare pentru care riscul este în prezent mai ridicat.

Această a 3-a ediție analizează riscurile actuale de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și propune acțiuni cuprinzătoare în vederea abordării acestora. De asemenea, raportul evaluează gradul de punere în aplicare a recomandărilor Comisiei privind măsurile de atenuare din raportul din 2019, precum și riscurile rămase.

În 2 materiale care totalizează 324 de pagini sunt analizate în detaliu vulnerabilitățile, amenințările și sunt evaluate riscurile de finanțare a terorismului și spălarea banilor pentru 43 de produse și servicii, grupate în opt categorii. Totodată sunt furnizate numeroase exemple și tipologii relevante de materializare a riscurilor.

Conform prevederilor Directivei PCSB (Art 6 (3) ), Comisia pune raportul la dispoziția entităților obligate pentru a le ajuta să identifice, să înțeleagă, să gestioneze și să atenueze riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

În concluzie, acest raport reprezintă un reper major în arhitectura riscurilor și constituie unul din principalele motive pentru care entitățile obligate în accepțiunea Legii nr.129/2019 (definite la art 5) trebuie să reevaleze riscurile la care sunt expuse în conformitate cu prevederile  art. 24 din lege.

Citește cele 2 materiale aici: Document 52022DC0554 și Document 52022SC0344

2. FATF a revizuit și actualizat lista țărilor având deficiențe strategice, respectiv cu risc ridicat „lista neagră” (High-Risk Jurisdictions subject to a Call for Action)  cât și a țărilor aflate sub monitorizare sporită, „lista gri” (Jurisdictions under Increased Monitoring)

În prezent, listele conțin următoarele țări:

• Lista neagră – 3 țări: Coreea de Nord (DPRK); Iran; Myanmar [ Octombrie.2022] ;

• Lista gri -23 țări: Albania; Barbados; Burkina Faso; Cambogia; Insulele Cayman; Republica Democrată Congo[Octombrie.2022]; Gibraltar; Haiti; Jamaica; Iordania; Mali; Maroc; Mozambic [Octombrie.2022]; Panama; Filipine; Senegal; Sudanul de Sud; Siria; Tanzania[Octombrie.2022]; Turcia; Uganda; Emiratele Arabe Unite; Yemen.

Au ieșit din liste: Nikaragua și Pakistan

De subliniat că aceste țări fac parte din categoria țărilor nominalizate la Art.56 (1^3), cu impact asupra declarațiilor anuale pentru beneficiarii reali, cât și din categoria țărilor cu risc ridicat cu impact pe riscul clientelei.

3. Regulamentul BNR nr.2/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului a fost actualizat prin Regulamentul BNR nr.11/2022  privind modificarea și completarea unor acte normative emise de Banca Națională a României, publicat în  Monitorul Oficial nr. 1036 din 25 octombrie 2022.

Se introduce obligativitatea obținerii codul LEI la identificarea persoanelor juridice, dacă acest cod există, cu termen de implementare 90 zile de la data publicării.

Codul LEI «identificatorul entității juridice» (Legal Entity Identifier), este un cod de referință format din 20 de caractere pentru identificarea unică a entităților distincte din punct de vedere juridic care se angajează în tranzacții financiare și care se bazează pe standardul ISO 17442 elaborat de Organizația Internațională de Standardizare.

Mai multe detalii despre codul LEI, emitenții acestor coduri cât și identificarea entităților care dețin un astfel de cod se pot obține pe site-ul organizației mondiale gleif.org .

4. INTERPOL a elaborat în premieră Raportul privind tendințele criminalității globale 2022 care evidențiază tendințele emergente în materie de criminalitate și terorism, și care, datorită sferei, volumului, frecvenței și/sau impactului reprezintă o amenințare semnificativă pentru securitatea transnațională.

Pentru mass-media este disponibilă doar o variantă de sinteză (Summary Report), detaliile fiind accesibile doar autorităților. Analiza identifică cinci domenii largi de criminalitate, care domină peisajul global al amenințărilor infracționale.

Aceste tendințe de criminalitate includ:

1. Crima organizată
2. Traficul ilicit (traficul de droguri, traficul de ființe umane și contrabanda de migranți)
3. Criminalitatea financiară (cu accent pe spălarea banilor, frauda financiară și corupția ca factor facilitator critic)
4. Criminalitatea cibernetică (în special, ransomware, phishing și escrocherii online)
5. Terorismul.

Examinând independent fiecare tendință a criminalității globale, Raportul constată  că cele cinci domenii de criminalitate majoră converg și se susțin reciproc, în mare măsură pe fondul utilizării noilor tehnologii și în special datorită digitalizării. La nivel european, spălarea banilor a fost plasată pe locul doi ca risc și manifestare în peisajul criminalității financiare.  

În context, este de subliniat și apariția Raportului EUROJUST privind spălarea banilor care prezintă 8 tipologii complexe însoțite de numeroase exemple din cazuistica 2016-2021.

5. Corporate Crime Observatory a publicat studiul ”Criptomonedele și infracțiunile economice: o privire de ansamblu asupra a 10 cazuri relevante”.

În ultimii ani, criptomonedele au fost din ce în ce mai mult asociate cu activități infracționale. Infractorii au demonstrat că sunt capabili să utilizeze tehnologii inovatoare, să adopte scheme frauduloase noi, să exploateze lacunele existente în lege și să se sustragă monitorizării și investigării realizate de autorități. Adesea, autoritățile nu sunt bine echipate și instruite pentru a investiga aceste comportamente sofisticate.

Lumea criptomonedelor este un teren fertil pentru comiterea de infracțiuni orientate spre profit. Tipologiile și caracteristicile infracțiunilor legate de criptomonede sunt variabile, așa cum demonstrează cazurile analizate, inclusiv criptofraudă, corupție, evaziune fiscală, spălare de bani și finanțare a terorismului.

Analiza tuturor acestor cazuri arată că aceste infracțiuni au în general o dimensiune transnațională și afectează persoane (deseori mii de victime) din diferite țări din întreaga lume. După cum se arată în câteva cazuri, profesioniștii – inclusiv avocații și consilierii financiari – joacă adesea un rol crucial în asigurarea spălării produselor infracțiunii.

Cazurile analizate relevă:

• Interconexiunile stricte dintre criptomonede și criminalitatea economică
• Diferitele tipologii și caracteristici ale criminalității legate de criptomonede
• Dimensiunea transnațională a criminalității legate de criptomonede
• Rolul platformelor de tranzacționare ca potențiali infractori sau victime ale criminalității
• Rolul jucat de profesioniști în cripto-spălarea veniturilor din infracțiuni

Alte noutăți AML importante

În documentul atașat, găsești și alte noutăți importante cu privire la activitățile de combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului la nivel global, din perioada 16 octombrie -14 noiembrie 2022.

Dacă vrei să afli cum poți preveni și combate activitățile de spălarea banilor în compania ta, te invităm să te înscrii la Cursul de spălarea banilor din cadrul AS Financial Markets. Vei învăţa care sunt principalele tehnici de investigație financiară în combaterea acestor infracțiuni grave și vei ști cum să acționezi în cazul în care descoperi un client care a realizat o astfel de activitate ilegală. Acest program de pregătire și perfecționare pune accent pe aplicarea practică a conceptelor învățate, prin exerciții și studii de de caz.

Persoanele care activează pe piața instituțiilor financiare nebancare, specific CAR, se pot înscrie la Cursul de spălarea banilor în activitatea Caselor de Ajutor Reciproc (CAR). Programul abordează problematica cunoașterii clientelei, a prevenirii și combaterii spălării banilor și  a sancțiunilor internaționale din perspectiva Caselor de Ajutor Reciproc. 

Citește și: Considerații privind identificarea beneficiarului real în cazul companiilor de stat și a celor listate la bursa de valori

Sursa foto: Unsplash.com