identificarea-beneficiarului-real
Spalarea banilor

Considerații privind identificarea beneficiarului real în cazul companiilor de stat și a celor listate la bursa de valori

Ca urmare a programului de pregătire și perfecționare continuă ”Spălarea banilor” din cadrul AS Financial Markets, un participant la curs a lansat o discuție interesantă cu privire la Declararea beneficiarului real în cazul societăților listate și al societăților deținute majoritar de astfel de societăți. Mai exact, se doreau anumite clarificări cu privire la modul în care trebuie aplicate prevederile art. 4 lit. a), pct. 1) si 2) din Legea 129/2019.

Cursantul nostru a observat că, ”în unele cazuri, societățile listate, cu toate că sunt exceptate de la definiția beneficiarului real (pct. 1), au fost obligate să depună declarația privind beneficiarul real, cu aplicarea pct. 2 de la același articol – adică declararea administratorilor drept beneficiari reali. Pare a fi o contradicție vădită între cele două puncte ale art. 4 alin. (1) – adică rațiunea introducerii excepției prin AML IV a fost tocmai transparentă dintr-o piață de capital, unde exista obligația divulgării acționariatului, or ce fac autoritățile (sau o parte) este lipsit de logică.

Cazul 2 este în aceeași linie. Respectiv, avem cazul unui SA închis, deținut în proporție de peste 25, 40, 50 % ș.a.m.d. de către o societate listată. În mod normal, trebuie să mergi pe fir până la beneficiarul final persoana (e) fizica (e) care deține 25% plus unu acțiuni. Dar în acest caz avem deținătorul majoritar o societate listată la bursa care, așa cum am văzut, este exceptată de la aceste prevederi. Și în acest caz, autoritățile impun aplicarea pct. 2, adică declararea obligatorie a administratorilor ca beneficiari reali – ceea ce e lipsit de sens, deoarece, fiind deținută de o societate listată, cu un regim aparte, mult mai strict și mai transparent, nu poți, în baza unei astfel de prezumții, să spui că administratorii sunt cei care culeg beneficiile.”

Clarificări privind identificarea beneficiarului real în cazul companiilor de stat și a celor listate la bursa de valori

Lectorul Ion Radu – expert Conformitate în domeniul financiar-bancar și specialist cu experiență de peste 25 de ani în probleme legate de prevenirea spălării banilor, sancțiuni financiare internaționale și FATCA oferă clarificări suplimentare cu privire la identificarea beneficiarului real în cazul companiilor de stat și a celor listate la bursa de valori:

”Directiva a IV a AML ( nr 2015/849 ), în preambul, la pct. 13 și 14 menționează necesitatea extinderii obligației de identificare și verificare a informațiilor privind beneficiarul real la entitățile juridice, subliniind faptul ca în cazurile excepționale când nu se identifică un beneficiar real, entitățile obligate vor considera conducerea de rang superior ca fiind cea care exercită în ultimă instanță controlul asupra entității juridice.

De menționat că până în anul 2019, în conformitate cu legislația aferentă Directivei a III-a, obligativitatea identificării beneficiarului real se regăsea doar în sarcina entităților obligate, iar desemnarea conducerii superioare ca beneficiar real în cazurile excepționale, așa cum instituie Directiva a IV-a, constituie un factor de cointeresare pentru conducători în scopul efectuării demersurilor de identificare și verificare a beneficiarilor reali pentru firmele conduse de aceștia.

În spiritul ideii de eliminare a oricăror excepții în identificarea beneficiarului real pentru entitățile obligate, Ghidul EBA nr.EBA/GL/2021/02 privind factorii de risc de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, la pct. 4.23. stipulează că în cazul în care clientul este o administrație publică sau o întreprindere de stat, entitățile obligate trebuie să identifice ca și beneficiari reali membrii conducerii de rang superior. Acesta abordare a fost adoptată în Legea nr.129/2019 prin eliminarea singurei excepții  la declarația privind beneficiarul real prin Ordonanța De Urgență nr. 123 din 14 septembrie 2022.

Referitor la excepția privind firmele listate pe o bursă de valori echivalentă UE, menționată în definiția beneficiarului real de la art.4 (2) a.1, din punct de vedere al riscurilor, această excepție se află pe un palier superior comparativ cu companiile aflate în proprietatea statului. Se pot exemplifica aici cumpărarea de acțiuni de către investitori cu structură opacă, înțelegeri secrete între diverși investitori fără o legătură aparentă, cazurile în care acționariatul este concentrat și lichiditatea foarte scăzută, free float sub 75% etc.

Recomand în context analiza  “Beneficial ownership transparency for companies listed on the stock exchange” realizata de Tax Justice Network în Noiembrie 2020, care poate fi consultată la :https://taxjustice.net/wp-content/uploads/2020/12/Listed-companies-BO-requirements-Final.pdf

De altfel, Ghidul de identificare a beneficiarilor reali – 2022, elaborat de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor cu consultarea autorităților de supraveghere, organismelor de autoreglementare și Asociației Române a Băncilor, menționează la documentele suport pentru identificarea si verificarea beneficiarilor reali : “Documente de tipul formulare solicitate si depuse de către companiile listate la burse (SEC Fillings) sau/și informațiile regăsite / publicate direct pe site-urile burselor, referitoare la acționari/procente de deținere”.

Totodată, la  Exemplul nr 7 “Companie deținută de o societate listată la bursă”  evidențiază încadrarea companiilor listate la bursă în categoria excepțiilor soluționate prin desemnarea conducerii de rang superior ca beneficiar real, așa cum este prevăzut și în Legea nr.129/2019, la art.4,(2) a.2 : 

“In cazul unei companii deținută de o societate cotată pe o piaţă reglementată care face obiectul cerinţelor de divulgare a informaţiilor în conformitate cu dreptul Uniunii Europene sau cu standarde internaţionale echivalente care asigură transparenţa corespunzătoare a informațiilor privind exercitarea dreptului de proprietate, se aplică identificarea beneficiarului real în funcție de deținerile acționarilor / drepturile de vot, iar în cazul în care nu există o deținere/un control semnificativ, Beneficiarul real se identifică din structura de conducere a companiei pentru care se face identificarea, nu a societății listate pe bursă (conducerea executivă a societății respective).”

În final, propun spre reflecția și dezbaterea cititorilor următoarele întrebări: 

  • 1/ în concordanță cu art. 56.(1^3) din Legea nr.129/2019, o companie ipotetică înregistrată la RECOM și listată la BVB cu acționariat persoană juridică rezidentă în Iordania trebuie să depună declarația privind beneficiarul real la RECOM? 
  • 2/ pentru companiile nerezidente listate la bursele europene, se aplica obligativitatea de a aplica măsurile standard de cunoaștere a clientele privind înțelegerea structurii de proprietate și control, conform art.11 (1)b din Legea nr.129/2019? „

Mulțumim domnului Ion Radu pentru clarificări și te invităm să dezbați tema în comentarii.

Pentru mai multe studii de caz, informații și discuții pe această temă, dar și alte subiecte AML, te invităm să te înscrii la următoarea sesiune a Cursului de spălarea banilor.

Sursa foto: Pixabay.com

Citește și: Riscurile AML asociate cu activitatea de crowdfunding

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *