Noutăți privind combaterea și prevenirea spălării banilor – 15 ianuarie – 14 februarie 2023

Este timpul pentru cele mai recente noutăți privind activitățile de combatere și prevenirea spălării banilor. Documentul a fost pregătit de Ion Radu, lector AS Financial Markets și specialist cu o experiență îndelungată în probleme legate de prevenirea spălării banilor, sancțiuni financiare internaționale și FATCA. 

Top 5 noutăți din perioada 15 ianuarie – 14 februarie 2023

1. Transparecy International a publicat a 27 ediție a Indicelui de Percepție al Corupției (Corruption Perceptions Index).

În anul 2022 valoarea medie a indicelui este 43, valoare neschimbată în ultimii 10 ani. De subliniat că 155 de țări din totalul de 180 care au făcut obiectul evaluării, nu au făcut niciun progres în această perioadă. Două treimi din țări au obținut sub 50 puncte iar 26 au scăzut la limita inferioară istorică.

Iată câteva exemple relevante din fiecare categorie de risc, în ordine descrescătoare:

• Danemarca 90 (88 în 2021);
• Austria 75 (74 în 2021);
• Lithuania 62 (61 în 2021);
• Malta 51 (54 în 2021);
• România 46 (45 în 2021);
• Moldova 39 (36 în 2021);
• Pakistan 27 (28 în 2021);
• Somalia 12 (13 în 2021).

Media Spațiului Economic European este 66, extremele fiind Danemarca cu 90 și Ungaria 42. Cele mai mari schimbări le-au înregistrat Angola care a crescut 14 puncte până la 33 și Marea Britanie care a scăzut 7 puncte până la 73. Indicele de Percepție al Corupției deține o pondere foarte importantă în economia riscului geografic pe care instituțiile financiar-bancare sunt obligate să îl consolideze atât la nivel de client cât și la nivelul întregii activități în ceea ce privește riscul SB/FT.

În contextul riscului geografic subliniem că Consiliul UE a revizuit și actualizat lista țărilor necooperante din punct de vedere fiscal. Noile țări intrate pe lista neagră sunt: British Virgin Islands, Costa Rica, Marshall Islands și Russia. În prezent această listă conține 16 țări (detalii în PDF atașat)

2. Uniunea Europeană împreună cu G7+, prin Coaliția pentru plafonarea prețurilor (Price Cap Coalition), au adoptat plafoane suplimentare ale prețurilor pentru produsele petroliere rusești transportate pe mare.

Au fost stabilite două noi niveluri ale prețurilor pentru produsele petroliere rusești:

• un „preț superior celui pentru țiței” – pentru produsele petroliere precum motorina, kerosenul și benzina – preț care va fi plafonat la 100 USD pe baril
• un „preț inferior celui pentru țiței” pentru produsele petroliere precum păcura și nafta, care reflectă dinamica pieței – preț care va fi plafonat la 45 USD pe baril.

Plafonarea prețurilor pentru produsele petroliere a intrat în vigoare la 5 februarie 2023 și include o perioadă de tranziție de 55 de zile pentru produsele petroliere rusești transportate pe mare care au fost achiziționate peste plafonul tarifar, cu condiția ca acestea să fie încărcate pe o navă în portul de încărcare înainte de 5 februarie 2023 și să fie descărcate în portul final de destinație înainte de 1 aprilie 2023. Aceasta se adaugă plafonării prețului pentru țiței la 60USD pe baril, în vigoare din decembrie 2022 și completează interdicția totală a UE privind importul de țiței și produse petroliere rusești transportate pe mare în Uniunea Europeană.

În acest sens au fost adoptate: Decizia (PESC) 2023/252 a Consiliului din 4 februarie 2023, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/251 al Comisiei din 4 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 și Regulamentul (UE) 2023/250 al Consiliului din 4 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014. Totodată, ghidurile emise de UE privind implementarea restricțiilor în domeniul energetic au fost actualizate în consecință. Reamintim faptul că la 6 octombrie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1909, prin care a fost introdusă o derogare de la interdicția de a furniza servicii de transport maritim și de la interdicția de a furniza asistență tehnică, servicii de intermediere sau finanțare ori asistență financiară în legătură cu transportul maritim către țări terțe al țițeiului sau al produselor petroliere care sunt originare din Rusia sau sunt exportate din Rusia, achiziționate la un preț egal sau inferior plafonului de preț prestabilit convenit de Coaliția pentru plafonarea prețurilor.

3. Chainalysis, o platformă care oferă servicii de tip Blockchain și Cryptocurrencies, a publicat un raport privind fraudele cu criptoactive în 2022

În 2022 nivelul fraudelor cu criptoactive a atins un nivel record de 3,8 miliarde USD, cu 13% mai mult decât în 2021. Protocolul decentralized finance (DeFi – care facilitează accesul la cryptoactive și tranzacționarea acestora) a fost ținta predilectă a hackerilor cumulând 82.1% din totalul pierderilor, echivalentul a 3,1 miliarde USD, o creștere cu 73.3% față de 2021.

Hackerii din Coreea de Nord, în special cei din Lazarus Group, au fost de departe cei mai prolifici hackeri de criptomonede în ultimii ani. În 2022, ei și-au doborât propriile recorduri, furând criptomonede în valoare de circa 1,7 miliarde USD. În context, trebuie menționat că exporturile totale ale Coreei de Nord în 2020 au totalizat 142 de milioane USD, majoritatea experților opinând că guvernul nord- coreean folosește aceste fonduri pentru a-și finanța dezvoltarea programelor de arme nucleare.

4. Global Financial Integrity a publicat studiul „Spălarea banilor în comerțul internațional – o provocare globală” (Trade-Based Money Laundering(TBML): A Global Challenge).

Raportul oferă o analiză aprofundată a celor mai răspândite tipologii cu dimensiune internațională, după cum urmează: supra și subfacturarea mărfurilor; falsificarea documentației mărfurilor în curs de expediere; facturarea multiplă a mărfurilor; sisteme informale de transfer.

În perioada 2011-2021, TBML s-a ridicat la peste 60 miliarde USD, a avut loc sau a implicat 77 de jurisdicții la nivel global. Jurisdicțiile cu cele mai multe cazuri de TBML includ Statele Unite (16%), Mexic (10%), Columbia (6%t), China (6%) și Hong Kong (3%).

În ceea ce privește infracțiunile predicat, sumele cele mai importante au provenit din traficul de droguri (43%), evaziunea fiscală/frauda fiscală (18%), alte fraude sau escrocherii (7%) și corupția (6%). Facturarea frauduloasă a fost cea mai comună metodă (63%), urmată de sistemele informale de transfer (23%).

Găsești raportul aici.

5. Transparency International a publicat raportul „Trough the Keyhole – Emerging insights from UK’s register of overseas entities”.

Raportul analizează informațiile din Register of Overseas Entities (ROE), o nouă bază de date a beneficiarilor reali ai firmelor străine care dețin proprietăți în Marea Britanie. Guvernul Regatului Unit estimează că un total de 32.440 de companii străine dețin aproape 100.000 de proprietăți în Marea Britanie. Aceste companii au fost obligate să-și dezvăluie adevărații proprietari în noul registru până la 31 ianuarie 2023 prin noua legislație „Economic Crime (Transparency and Enforcement) Act 2022” în vigoare din 01 august 2022.

Cei care nu respectă noile cerințe de transparență se confruntă cu amenzi zilnice de până la 2.500 de lire sterline, potențiale pedepse privative de libertate, alături de restricții suplimentare privind capacitatea de a cumpăra, vinde sau închiria proprietăți.

Principalele concluzii desprinse din raport sunt:

1. 14.500 de companii străine deținând proprietăți în cartea funciară nu au putut fi identificate în noul registru ROE;
2. 3.000 de firme au acționariat constituit din alte companii anonime înregistrate în jurisdicții care asigură opacitatea beneficiarului real (jurisdictii offshore) despre care nu au fost declarate alte informații;
3. 4.000 companii au declarat că sunt deținute de fiducii (de asemenea structuri opace de proprietate);
4. 12% din toate companiile (2.358) susțin că nu au un beneficiar real.

Suplimentar, un update la Decizia din Noiembrie anul trecut prin care se îngrădește accesul public la Registrele Beneficiarilor Reali în UE: O anchetă OCCR dezvăluie faptul că persoana care a făcut plângere la Curtea Europeană de Justiție este administrator și sau beneficiar real la 117 companii majoritatea înregistrate în paradisuri fiscale (BVI, Belize, Bahamas, Cypru) din care 90 sunt deținute de persoane relevante din Rusia. Totodată, una din firmele sale înregistrată în Luxemburg a primit circa 100 milioane EUR împrumuturi de la firme /persoane implicate în sectorul energetic din Rusia.

Alte noutăți importante privind combaterea și prevenirea spălării banilor

Găsește în documentul atașat și alte noutăți importante privind activitățile de combatere și prevenirea spălării banilor la nivel global, din perioada 15 ianuarie – 14 februarie 2023:

Citește și: Care sunt cele mai frecvente scheme de spălarea banilor?