Comisia Europeană a demarat proiectul-pilot pentru identitatea digitală europeană (EUDI). Află și alte noutăți AML!
Așa cum te-am obișnuit în fiecare lună, îți prezentăm în continuare Top 5 cele mai recente noutăți privind activitățile de combatere și prevenirea spălării banilor la nivel mondial din perioada 15.05-14.06.2023. Documentul a fost pregătit de Ion Radu, lector AS Financial Markets.
1. ONPCSB a publicat Raportul de activitate pentru 2022
Raportul evidențiază că principală infracțiune generatoare de fonduri ilicite este, ca și în anul 2021, evaziunea fiscală. Aceasta este urmată de înșelăciune/fraudă și infracțiuni prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
În ceea ce privește cetățenia persoanelor suspecte, ponderea principală este deținută de persoanele de cetățenie română, urmată de persoane de cetățenie srilankeză și persoane de cetățenie italiană. Principalele domenii de activitate din care au provenit fondurile supuse procesului de spălare în anul 2022 au fost comerțul interior și exterior, urmate de sectorul serviciilor și imobiliare.
În ceea ce privește indicatorii de suspiciune cu cea mai mare recurență care au stat la baza întocmirii RTS, în 2022 aceștia au fost:
- suspiciuni de infracțiuni (fraudă, înșelăciune, risc ridicat de spălare de bani, corupție, documente false la deschiderea contului);
- retrageri de numerar din cont, imediat după încasarea fondurilor;
- tranzacții financiare în legătură cu jocurile de noroc;
- tranzacții financiare derulate de persoane fizice care denotă derularea unor operațiuni comerciale nefiscalizate, inclus plăți de tip salarial din conturile personale;
- depuneri de numerar urmate de achiziția de bunuri (imobile, auto, etc.);
- încasări de mare valoare, din criptomonedă, a căror sursă nu poate fi verificată;
- refuzul din partea clientului de a prezenta documente justificative sau prezentarea de documente justificative cu caracter îndoielnic;
- încasări de la parteneri externi, urmate de plăți către jurisdicțiile de proveniență a fondurilor;
- tranzacții de mare valoare pentru o societate nou înființată;
- informații negative în mass-media;
- lipsa tranzacțiilor uzuale, precum plăți de utilități sau plăți către bugetul de stat.
Comparativ cu anul 2021, numărul de RTS a crescut cu mai puțin de 1%, creșterea datorându-se băncilor și serviciilor de transfer rapid de bani. În ceea ce privește sectoarele relevante din cadrul evaluării naționale a riscurilor, băncile se află pe primul loc cu 74%, iar piețele de capital printre ultimele, cu 0,07%, iar cazinourile, care aveau 1 RTS în 2021, nu mai apar în raportul din acest an.
De subliniat că raportul prezintă și tipologii identificate în legătură cu implicarea unor ONG-uri în circuite de spălare de bani sau în săvârșirea altor infracțiuni, exemplificate prin 6 cazuri prezentate extins.
Document nou ONPCSB- Spălarea banilor prin achiziția de imobile și autoturisme de lux
În context, evidențiem publicarea pe pagina de internet a ONPCSB în secțiunea Tipologii a unui nou document: „Spălarea banilor proveniți din săvârșirea de infracțiuni pe teritoriul altor state prin achiziția de imobile și autoturisme de lux” , tipologii identificate în perioada 2016 – 2022 în cazul a peste 150 de persoane fizice (cetățeni români), aflate pe teritoriul mai multor state. Tiparul tranzacțional constă în numeroase transferuri de fonduri, efectuate prin intermediul furnizorilor de servicii de transfer rapid de bani, de către persoane aflate pe teritoriul unor țări din America de Nord și Europa, către persoane fizice cu domiciliul pe raza unei unități administrative din sudul României. Materialul prezintă profilul persoanelor fizice implicate și 11 indicatori de suspiciune specifici.
2. EBA a lansat o consultare publică cu privire la modificările aduse la Ghidului privind factorii de risc de spălare a banilor și de finanțare a terorismului (ML/TF) -EBA/GL/2021/02
Modificările propuse de Autoritatea Bancară Europeană extind domeniul de aplicare al Ghidului la furnizorii de servicii de cripto-active (CASP). Spre deosebire de instituțiile financiare, în cazul CASP, riscurile ML/TF pot fi sporite datorită utilizării unor tehnologii inovatoare, transferurilor instantanee de cripto-active și serviciilor care conțin caracteristici sporite de confidențialitate.
EBA propune modificarea Ghidului privind factorii de risc de ML/TF pentru a stabili abordări comune, de reglementare, cu privire la măsurile pe care CASP ar trebui să le ia pentru a identifica și a administra în mod eficient aceste riscuri.
Modificările introduc noi măsuri sectoriale specifice pentru CASP, care evidențiază factorii care pot semnala expunerea CASP la un risc sporit. CASP trebuie să ia în considerare acești factori atunci când efectuează evaluările riscurilor ML/TF ale activității lor și ale clienților lor la începerea relației de afaceri și pe parcursul acesteia. Ghidul precizează, de asemenea, măsurile de precauție privind clientela (CDD) în funcție de riscurile identificate.
Totodată, modificările includ măsuri suplimentare pentru instituțiile de credit și instituțiile financiare cu privire la riscurile pe care trebuie să le ia în considerare atunci când se angajează într-o relație de afaceri cu un CASP sau atunci când sunt expuse în alt mod la activele crypto.
Consultarea este în desfășurare până la 31 august 2023.
De menționat că BNR a adoptat ghidul EBA/2021/02 prin instrucțiune, iar ASF a preluat prevederile acestuia în Regulamentul nr.13/2019
3. O nouă Directivă a Parlamentului European privind recuperarea și confiscarea activelor
Membrii Parlamentului European din Comisia LIBE (Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne) au votat o nouă Directivă privind recuperarea și confiscarea activelor care consolidează capacitățile autorităților competente de a identifica, îngheța și gestiona activele, precum și de a consolida și extinde capacitățile de confiscare, astfel încât să acopere toate activitățile infracționale relevante desfășurate de grupurile de criminalitate organizată, permițând astfel confiscarea tuturor activelor obținute din activități ilegale.
Comparativ cu legislația existentă, noua directivă acoperă, suplimentar traficul de arme și încălcarea sancțiunilor internaționale. Pentru a face investigațiile transfrontaliere mai eficiente, noile prevederi armonizează competențele autorităților de recuperare a activelor înființate de statele membre, asigurând accesul acestora la informațiile necesare, cum ar fi registrele de evidență a populației, registrele beneficiarilor reali, informațiile privind valorile mobiliare și conturile bancare, datele vamale și situațiile financiare ale societăților. Prin noua legislație se asigură și faptul că victimele sunt despăgubite înainte de confiscare, în special în cazurile transfrontaliere. De asemenea, permite ca bunurile confiscate să fie utilizate în scopuri sociale sau de interes public.
4. Demararea proiectului pilot pentru identitatea digitală europeană (EUDI)
Comisia Europeană a demarat proiectul-pilot pentru identitatea digitală europeană (EUDI) în cadrul programului Europa digitală, cu o investiție de 46 milioane EUR. Portofelul EUDI va revoluționa modul în care cetățenii și companiile se pot identifica digital atunci când accesează servicii publice și private în întreaga Europă, utilizând telefoanele inteligente într-un mod sigur și convenabil. Portofelul va fi, de asemenea, dotat cu mecanisme de reducere la minimum a datelor partajate pentru accesarea serviciilor, în vederea respectării cerințelor GDPR.
Noua identitate digitală va fi utilizată în principal pentru:
- furnizarea de date de identificare pentru serviciile publice și private online și offline;
- autorizarea plăților;
- semnarea electronică a documentelor;
- prezentarea prescripțiilor medicale;
- utilizarea permisului de conducere;
Noul portofel EUDI le va permite cetățenilor UE să călătorească și să se mute mai ușor în afara țării. Aceasta va include acreditări digitale de călătorie și va simplifica procesele de deschidere a unui cont la instituțiile financiar bancare, înregistrarea pentru o cartelă SIM, de dovadă a calificărilor educaționale și profesionale și de solicitare a prestațiilor sociale prin intermediul cardului european de asigurări sociale de sănătate.
Subliniem că în România, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României a lansat la final de mai 2023 aplicaţia mobilă ROeID. Aceasta asigură identitatea digitală și permite gestionarea printr-un login unic a tuturor conturilor pentru serviciile publice. Proiectul a costat 74 de milioane de lei, fonduri europene și a fost finalizat înainte de termenul programat, august 2023. Aplicaţia facilitează autentificarea în toate platformele digitale pe care statul român le administrează, dar şi conectarea la alte platforme digitale guvernamentale din întreaga Uniune Europeană.
În contextul celor 2 inițiative de identitate digitală centralizată, este de notat apariția studiului „Reimagining Digital ID” sub egida World Economic Forum. Acesta oferă o perspectivă tehnică și politică asupra sistemelor de identitate digitală descentralizată.
5. Sancționarea unor politicieni și oameni de afaceri cu cetățenie moldovenească, română sau rusă implicați în activități destabilizatoare
În luna Mai 2023 a fost publicat Regulamentul UE nr. 2023/888 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova și ulterior Regulamentul de punere în aplicare 2023/1045 al Consiliului privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2023/888. Persoanele sancționate sunt politicieni și oameni de afaceri cu cetățenie moldovenească, română sau rusă implicați în activități destabilizatoare.
Unele dintre aceste persoane, Ilan SHOR și Vladimir PLAHOTNIUC, au fost implicate în dosarul de fraudă bancară de 1 miliard USD, care a dus la pierderi uriașe pentru bugetul Republicii Moldova, de circa 12% din PIB în 2014. Altele, Gheorghe CAVCALIUC, Igor CHAIK și Marina TAUBER, sunt asociate eforturilor orchestrate de Kremlin în vederea destabilizării Republicii Moldova, prin planificarea unor demonstrații violente, prin suport financiar, prin exportul neautorizat de capital și prin acordarea de sprijin pentru proiectele Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).
Toți cei incluși pe listă fac obiectul înghețării activelor, iar persoanelor fizice și juridice din UE li se interzice să le pună fonduri la dispoziție. De asemenea, li se aplică și interdicția de călătorie, care îi împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze. Cei doi oameni de afaceri implicați în schema Russian Laundromat se regăsesc și pe listele de sancțiuni emise de SUA, CANADA și UK. Având în vedere proximitatea geografică și tendința persoanelor din Republica Moldova de a își securiza activele personale pe teritoriul României, țară membră UE, este de așteptat ca persoanele sancționate, direct și indirect să se regăsească printre clienții instituțiilor financiar bancare din România.
Evenimentul lunii
Banca Centrală a Lituaniei a retras licența de funcționare a companiei Transactive Systems UAB. În plus, a sancționat-o cu 280,000 EUR pentru încălcarea semnificativă și repetată a legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și cea privind sancțiunile internaționale. Compania sancționată este subsidiară Transactive Systems Ltd din UK. În 2022 s-a clasat pe locul 2 printre instituțiile emitente de monedă electronică și de plată din Lituania, cu o cifră de afaceri de 13.1 miliarde EUR și venituri de circa 4 millioane EUR. Compania sancționată s-a aflat la poziția 153 în Lista instituțiilor emitente de monedă electronică care au notificat BNR furnizarea de servicii în mod direct pe teritoriul României, versiune actualizată la 17.05.2023.
Alte evenimente importante privind combaterea și prevenirea spălării banilor din perioada 15 mai -14 iunie 2023
În documentul atașat vei găsi și alte noutăți importante privind activitățile de combatere și prevenirea spălării banilor la nivel global, din perioada 15.05-14.06.2023: